1 C
București
vineri, 2 decembrie 2022

Xi-Putin, o relaţie complicată în care unul mai mult pierde decât câştigă. Problemele lui Putin îi conferă lui Xi o poziţie superioară în parteneriatul „fără limite“ dintre cei doi

Publicat pe



La Începutul primei întâlniri faţă în faţă dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chi­nez Xi Jinping de la Jocurile Olim­pice de Iarnă din Beijing din februa­rie, la summitul din Uzbekistan, Putin i-a transmis lui Xi că înţelege că Beijingul are „semne de întrebare şi îngrijorări“ cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia, fără a spe­cifica care sunt acestea.

Comentariile liderului rus indică o schimbare a balanţei puterii dintre Beijing şi Moscova, spun analiştii, potrivit Financial Times.

Deşi au sărbătorit zile de naştere împreună şi se consideră „cei mai buni prieteni“, întâlnirea dintre cei doi lideri a reflectat unele schimbări. Comentariile neaşteptate ale lui Putin cu privire la preocupările chi­neze privitoare la Ucraina reprezintă „un semn al schimbării balanţei puterii în relaţie“, arată Jakub Jakobowski, din cadrul Centrului pentru Studii Estice din Varşovia. Putin a ajuns în Uzbekistan după ce o contraofensivă a forţelor ucrai­nene a dus la recapturarea unor vaste teritorii în nord-estul ţării.

„Summitul vine în cel mai prost moment posibil pentru Putin“, arată Nigel Gould-Davies, de la Interna­tional Institute for Strategic Studies. Spre deosebire, pentru obiectivele locale ale lui Xi, summitul cu Putin a fost unul de succes. Putin i-a transmis de asemenea lui Xi că dă vina pe pro­vocările SUA pentru criza recentă din Taiwan.

Rusia şi China au însă interese potenţial opuse în Asia Centrală, unde unele foste republici sovietice sunt îngrijorate de războiul din Ucraina şi dezvoltă legături econo­mice mai strânse cu China.

Zhao Long, expert în cadrul Shanghai Institutes for International Studies, arată că mulţi din afara Chinei „înţeleg greşit ce înseamnă par­teneriatul fără limite chinezo-rus“.

„Acesta este bazat pe consens cu privire la anumite probleme, nu este angajant, sau nelimitat, în toate domeniile“, spune Zhao. „În relaţiile externe orice ţară pune accutin şi posibila instaurare a unui guvern pro-occidental în Rusia este un coşmar îngrozitor.

Cât priveşte materiile prime, China cumpără din ce în ce mai multe gaze ieftine din Rusia şi le reexportă în Europa, potrivit Deutsche Welle.

„Europa nu are ce să facă decât să nu cumpere din China, însă în acest fel s-ar expune la penurii potenţial serioase de gaze în iarnă“, declară Anna Mikulska de la Center for Energy Studies.

„În acest fel, China, şi nu Rusia se bucură de profituri suplimentare din reexportul acestor gaze“, adaugă aceasta.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, China a importat energie din Rusia de 35 miliarde $, faţă de 20 miliarde $ cu un an în urmă.

Gazprom şi CNPC din China au semnat în 2014 un acord de 400 mld $ pe 30 de ani pentru construcţia gazoductului Power of Siberia. Acesta a fost lansat la sfârşitul anului 2019 şi este aşteptat să aprovizioneze China cu până la 38 miliarde de metri cubi de gaze pe an când va ajunge la capacitate maximă în 2025.

Planurile de energie ale Moscovei cer o creştere a exporturilor către China. Rusia ştie că trebuie să se diversifice pe noi pieţe. Recent, Moscova a anunţat lansarea construcţiei gazoductului Power of Siberia 2 către China, notează Le Figaro. Acesta ar urma să înlocuiască Nord Stream 2.

Oficialii ruşi au anunţat că Rusia şi China vor semna acorduri privind livrarea a „50 miliarde de metri cubi de gaze“ pe an via Power of Siberia 2.

Mikulska arată că acordul dintre China şi Rusia pentru Power of Siberia 1 a fost mai degrabă avantajos pentru China, notează Deutsche Welle.

Aceasta atrage atenţia că există posibilitatea ca Rusia să devină din ce în ce mai dependentă de China pentru cererea de energie. Iar, deşi cele două ţări cooperează acum, relaţia dintre acestea este una complicată.





Sursa: www.zf.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri