30 C
București
duminică, 3 iulie 2022

A.I. Neomenescul, prea omenesc

Publicat pe


În anii `70, Stanley Kubrick începuse să colaboreze cu scenaristul Ian Watson la o adaptare după povestirea scurtă „Supertoys Last All Summer Long” de Brian Aldiss, pe care a numit-o „o versiune picarescă a lui Pinocchio cu un robot”. Într-un final, Kubrick i-a pasat proiectul lui Steven Spielberg, știind că i s-ar potrivi mai bine. Atât de bine încât Spielberg a scris inclusiv scenariul filmului – lucru pe care, în lunga sa filmografie, l-a mai făcut doar la „Close Encounters of the Third Kind”.

A.I. descrie o lume distopică în care încălzirea globală a dus la topirea calotelor glaciare și la scufundarea tuturor așezărilor de pe coaste, împingând omenirea la un trai continental în care inteligența artificială  asigură clasa muncitoare. La începutul filmului, asistăm la o nouă evoluție în robotică. Una dintre companiile care produce astfel de muncitori propune un prototip revoluționar: David, un robot-copil capabil să iubească.

Monica și Henry sunt cuplul perfect pentru un astfel de produs. Copilul lor, Martin, se află într-o comă de câțiva ani, iar achiziționarea lui David este tentativa lui Henry de a o face pe soția lui să treacă peste o veșnică așteptare. Deși David este „meca” și nu „orga”, adică mecanic și nu organic, arată ca un copil în toată regula. Doar că nu are personalitate, iar singurul lui scop este ca mama lui să îl iubească.

Însă într-o zi, Martin își revine din lunga sa comă, iar Monica și Henry nu îl mai vor pe David și îl abandonează. Iar de aici, David pornește într-o călătorie emoționantă și totodată absurdă. De când Monica le citise lui și fratelui său uman Pinocchio, lui David i-a intrat în „sistem” că dacă o va întâlni pe Zâna Albastră, aceasta va putea să îl transforme într-un copil adevărat.

Doar că în Pinocchio, băiețelul e o marionetă care trebuie să își însușească un cod etic și care, într-un final, ajunge un băiețel adevărat abia când își arată curajul și e dispus să se sacrifice. În A.I., în schimb, David nu devine nici mai bun, nici mai experimentat. Dimpotrivă, singurul său scop de a fi iubit este unul eminamente egoist. Iar aici, filmul dezvoltă o atitudine duală față de natura umană, reflectând întâlnirea viziunilor celor doi mari autori, Kubrick și Spielberg. Pe de o parte, omenirea este privită drept cea mai privilegiată specie, însă oamenii pe care îi întâlnește David au orice, dar nu omenie. De la părinții săi „adoptivi” care îl abandonează și fratele său uman care îl agresează, până la cei cărora distrugerea roboților le provoacă plăcere – practică dezvoltată într-un adevărat parc de distracții, unde ajung toți roboții fugari precum David și Gigolo Joe (Jude Law), un meca programat să provoace satisfacție sexuală cu vârf și îndesat. Iar în acest basm în care oamenii devin niște zmei, mașinăria zburătoare care îi vânează pe fugari este un balon cu aer cald deghizat în luna care răsare noaptea la orizont. Practic, roboții ajung cumva să fie mai umani decât oamenii.

Însă dincolo de această chestionare profundâ asupra naturii umane, frumusețea filmului constă și într-o complexă relație oedipiană pe care David o dezvoltă, conform programării, cu mama sa. Într-o secvență care ne lasă cu multe întrebări vizavi de realitatea acestei mașinării conștiente, cei doi își petrec ultima lor zi împreună ca niște iubiți. Spielberg dozează perfect melanjul de pesimism și idealism în acest basm distopic spectaculos.

A.I. – Artificial Intelligence (2001) poate fi vizionat joi, 3 martie, ora 19:05, numai la TV1000.

https://tv1000.com.ro



Sursa: www.cinemagia.ro

Mai multe stiri

Ultimele Stiri