25 C
București
miercuri, 6 iulie 2022

ANALIZĂ Prioritatea nr. 1 pentru NATO: Îmbunătățirea apărării aeriene și antirachetă în Europa de Est

Publicat pe


Analiză a publicației americane REALCLEARDEFENSE, preluată de Rador:

Lansarea de către Rusia a aproximativ 30 de rachete de croazieră către o țintă din vestul Ucrainei, situată la doar 12 mile de granița poloneză, a avut loc la doar o zi după ce Moscova a avertizat că vor fi „ținte legitime” convoaiele care transportă arme occidentale. Membrii NATO au dreptate să se îngrijoreze că războiul Rusiei în Ucraina s-ar putea extinde la teritoriul NATO. Prezența militară sporită a Rusiei în Belarus, incluzând sisteme avansate de rachete sol-aer și avioane, expun, de asemenea, Polonia și statele baltice la un risc mai mare. În fața unei amenințări aeriene tot mai mari din partea Rusiei, NATO trebuie să desfășoare sisteme și avioane suplimentare de rachete sol-aer în țările de pe flancul estic, care în prezent nu au mijloace suficiente pentru a-și proteja spațiul aerian.

O capacitate credibilă de apărare aeriană necesită sisteme radar, rachete sol-aer, avioane de luptă, avioane de avertizare timpurie și control și comandă asociate. Membrii NATO mai mici, cum ar fi Estonia și Letonia, ale căror economii sunt aproximativ egale cu cea din Rhode Island, nu-și permit sisteme sofisticate de apărare aeriană. Deși desfășurările recente încep să umple golurile, un atac aerian rusesc ar putea încă să penetreze capabilitățile de pe flancul estic al NATO.

Capacitatea actuală de apărare aeriană a NATO în Europa de Est include 48 de avioane de luptă F-16 operate de Polonia, care, de luna trecută, găzduiește și mai multe avioane de luptă americane F-15. România are 17 F-16 mai vechi, dar capabile, deținute anterior de Portugalia. În plus, Estonia, Letonia și Lituania operează o rețea radar comună, cunoscută sub numele de Rețeaua de Supraveghere și Control a Spațiului Aerian Baltic sau BALTNET. NATO se bazează pe acest sistem pentru a-și asista aeronavele în timpul misiunilor de poliție aeriană baltică, în care un număr mic de avioane de luptă din națiunile NATO cu suficientă putere aeriană (cum ar fi Țările de Jos, Franța, Germania) patrulează pe cerul aliaților mai vulnerabili. Aceste aeronave au fost deja susținute de desfășurarea a două baterii de rachete americane Patriot în Polonia și vor fi întărite în continuare prin desfășurarea de baterii de rachete germane Patriot în Slovacia.

Desfășurarea de sisteme Patriot reflectă îngrijorarea transatlantică legată de faptul că statele membre est-europene ale NATO ar putea avea nevoie, în curând, de sisteme de rachete sol-aer mai avansate, pentru a face față amenințării în creștere a Rusiei. De fapt, planificatorii polonezi din apărare au anticipat de mult nevoia de forțe suplimentare, dincolo de cele mai recente desfășurări de sisteme Patriot, pentru a îmbunătăți sau înlocui echipamentul său datând din epoca sovietică.

De ani de zile, Varșovia a lucrat la lansarea sistemelor de apărare aeriană și antirachetă cunoscute sub numele de Wisła și Narew. Bazat pe sistemul Patriot, Wisła va moderniza rețeaua de apărare aeriană a Poloniei prin conectarea senzorilor care pot detecta amenințările aeriene la lansatoare de rachete cu rază medie de acțiune, care țintesc amenințările aeriene. Estimările recente prevăd că prima fază a programului, în timpul căreia Polonia va obține două baterii proprii Patriot, va fi finalizată până la sfârșitul acestui an. Integrarea completă culminând cu adăugarea de către Polonia a opt baterii Patriot va dura până în 2025.

Noua desfășurare a sistemelor Patriot din SUA pare menită să reducă decalajul până la finalizarea fazei unu, dar încă reprezintă doar un sfert din obiectivul final al Poloniei – o țintă stabilită înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. De asemenea, sistemul Narew, un sistem de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune, din care Varșovia intenționează să achiziționeze 23 de baterii, a fost amânat cu șase ani și nu este de așteptat să fie finalizat înainte de 2025.

Apărarea antiaeriană a Estoniei și cea a Letoniei sunt și mai inadecvate. Ambele țări mențin doar sisteme cu rază foarte scurtă de acțiune, portabile, cum ar fi Stinger. În luna noiembrie a anului trecut, legislativul Estoniei nu s-a angajat să împrumute fonduri pentru a cumpăra un sistem de apărare aeriană cu rază medie. La rândul său, Tallinn nu se aștepta ca un astfel de sistem să fie în vigoare înainte de 2025. Cel mai recent concept de apărare de stat al Letoniei a exclus achiziționarea pe termen scurt a unui nou sistem de apărare aeriană, din cauza deficitului bugetar.

Până în prezent, Lituania este singura țară din Europa de Est care a achiziționat un sistem modern de apărare aeriană, după ce a primit prima sa baterie de apărare aeriană cu rază medie de acțiune în 2020. Denumită Sistemul național avansat de rachete sol-aer (NASAMS), poate identifica în mod fiabil, ținti și distruge amenințările aeriene rusești, inclusiv avioane de luptă, rachete de croazieră, elicoptere și vehicule aeriene fără pilot.

Deoarece implementarea acestor programe durează ani de zile, NATO trebuie să consolideze țările de pe flancul estic cu putere de foc suplimentară – acum. Din fericire, națiunile mai bogate ale NATO au sisteme de apărare antirachetă capabile. Norvegia, Spania și Țările de Jos posedă mai multe baterii NASAMS. Francezii și italienii au un sistem de apărare antirachetă SAMP/T capabil. Și britanicii își înlocuiesc vechiul sistem Rapier cu sistemul de apărare aeriană Sky Sabre.

NATO sau Comandamentul European al SUA ar putea coordona desfășurarea acestor diverse sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acțiune, pentru a suplimenta sistemele Patriot cu rază lungă deja desfășurate. Aceste sisteme suplimentare ar putea fi desfășurate în Polonia, Estonia și Letonia, apoi înlocuite, cât mai repede posibil, cu sisteme nou fabricate sau capabilități alternative. Acest lucru ar reprezenta un sacrificiu temporar pentru țările donatoare, dar ar reduce semnificativ amenințarea cu rachete de croazieră la adresa flancului estic al NATO. Joi, guvernul britanic a anunțat o astfel de mișcare și va trimite noul sistem Sky Sabre în Polonia.

În plus, aliații NATO trebuie să continue să trimită avioane în regiune. În timp ce națiunile NATO au angajat până la 130 de avioane de vânătoare în Europa de Est, dacă se extinde criza, doar o fracțiune din flotă este în prezent desfășurată. Și cele 130 nu ar învinge în mod decisiv un atac concertat al forțelor aeriene ruse.

NATO ar trebui, de asemenea, să continue să angajeze elemente din flota sa de 14 avioane Boeing E-3A Airborne Warning & Control System pentru a patrula cerul, în timp ce amenințarea sporită din partea Rusiei persistă. Eforturile de modernizare a acestei flote, pe termen mediu, inclusiv modernizarea motoarelor, echipamentelor de comunicații și de rețea, ar trebui, de asemenea, accelerate.

Acești pași ar oferi o apărare aeriană credibilă asupra teritoriului NATO și ar demonstra angajamentul în fața agresiunii ruse. Și totul se poate face relativ repede.

Privind mai departe în viitor, alianța trebuie să acorde prioritate îmbunătățirii apărării aeriene în Europa de Est. Aceasta ar trebui să se apropie de cantitatea și să depășească, totodată, calitatea armelor staționate în Germania de Vest și vecinii săi din NATO în timpul Războiului Rece. Dacă forțele ruse vor continua să ocupe chiar și o parte din Ucraina sau să opereze aeronavele lor în afara Belarusului, granița de facto dintre NATO și Rusia se va extinde, iar apărarea aeriană a NATO va trebui să se adapteze pentru a acoperi mai mult teritoriu. Eforturi similare au contribuit la descurajarea agresiunii sovietice în anii 1970 și 1980. Se poate face la fel și astăzi.

Pe măsură ce confruntarea dintre Rusia și Occident se intensifică, Vladimir Putin va continua, cu siguranță, să monitorizeze apărarea NATO pentru a-i depista punctele slabe. Nu ar trebui să găsească niciunul. Acest lucru va impune ca NATO să-și îmbunătățească în permanență poziția de apărare antiaeriană și antirachetă, începând chiar de acum.

Autor: Mark Montgomery, Jack Sullivan / Traducerea Rador: Cristina Zaharia / Foto: Sistem anti-rachetă Patriot (Sursa foto: Army Techonology)



Sursa: www.g4media.ro

Mai multe stiri

Ultimele Stiri