-3.2 C
București
miercuri, 8 februarie 2023

"Anticul" Chirițoiu, aproape plecat de la Consiliul Concurenței

Publicat pe



 

 O lege din 2017, trimisă în 2020 la reexaminare de către Klaus Iohannis, a fost revotată, ieri, în Plenul Camerei Deputaților și vizează modificarea mai multor articole ale Legii Concurenței. După ce, începând cu anul 2020, Guvernele Orban și Cîțu s-au străduit să-l păstreze pe Chirițoiu în funcție, modificând legea de mai multe ori prin ordonanță de urgență, iar președintele României l-a numit, anul trecut, pentru a treia oară în funcție, ieri a fost votat un amendament prin care se reduce numărul de mandate posibile la doar unu, cu posibilitatea reînnoirii, dar o singură dată. Amendamentul admis a fost inițiat de PSD, iar legea, în ansamblul său, a fost votată de deputații PSD, PNL și UDMR. Împotrivă au votat cei de la USR. Dacă legea trece în această formă și de Senat, atunci „epoca” Bogdan Chirițoiu la șefia Consiliului Concurenței va deveni istorie.

La data de 19 decembrie, Comisia pentru Industrii și Servicii și Comisia Juridică a Camerei Deputaților au înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților un raport comun asupra cererii de reexaminare a legii pentru modificarea și completarea Legii Concurenței nr. 21/1996. Interesant este că această solicitare a fost transmisă comisiilor încă din 9 noiembrie 2020, după ce președintele României, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii, solicitând stabilirea unor noi modalități de organizare și funcționare a Consiliului Concurenței, inclusiv din perspectiva numirii membrilor și a personalului acestei autorități.

La începutul acestei săptămâni, cele două comisii raportoare au examinat legea, în ședințe separate și, cu majoritate de voturi, au decis să propună Plenului Camerei Deputaților adoptarea ei, cu mai multe amendamente admise. Mai exact, este vorba despre 35 de amendamente admise.

Ei, bine, unul dintre amendamentele propuse de Grupul PSD vizează alineatul al treilea al articolului 15. Acest articol, în forma lui aflată în vigoare, prevedea că „președintele, vicepreședinții și consilierii de concurență trebuie să aibă o independență reală și să se bucure de o înaltă reputație profesională și probitate civică. Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia”. Această formă a fost introdusă în lege prin intermediul OUG 23/2021. 

Amendamentul depus de Grupul PSD și admis de cele două comisii în raport modifică textul articolului, în sensul că „durata unui mandat este de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia o singură dată”.

 

Alba-neagra cu Legea Concurenței

 

Consiliul Concurenței a transmis o observație cu privire la acest amendament, în care încerca să convingă membrii celor două comisii raportoare că „amendamentul propus are aceeași formă ca textul aflat în vigoare” și că „este necesară clarificarea intenției de reglementare”. Clarificare care a venit în  scris, în sensul că „amendamentul propus nu are aceeași formă cu textul în vigoare” și că „la finalul amendamentului propus de PSD există diferența – sintagma «o singură dată»”.

Acest amendament adoptat înseamnă o lovitură directă pentru actualul președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care se află, în prezent, la… al treilea mandat în fruntea acestei instituții. Iar legea, după ce va trece și de Senat, va conduce la înlocuirea lui din funcție.

Amintim că, în data de 18 iunie 2021, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat Decretul nr. 706, prin care l-a numit, pentru un al treilea mandat de cinci ani, pe Bogdan Chirițoiu la conducerea Consiliului Concurenței. „Jurnalul” semnala, la acel moment, că această situație era una atipică, întrucât cel de-al doilea mandat al lui Bogdan Chirițoiu la șefia Consiliului Concurenței expirase încă din anul 2020, moment la care forma Legii 21/1996 aflată în vigoare prevedea posibilitatea reînnoirii unui singur mandat o singură dată.

Guvernul Orban a emis atunci Ordonanța de Urgență 6/2020, prin care a dorit să modifice această regulă, în sensul reînnoirii mandatelor șefului Consiliului Concurenței de infinite ori, iar în toamna anului 2020, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat legea de aprobare a acestei Ordonanțe de Urgență, dar cu modificări, așa cum au rezultat din amendamentele admise, cuprinse în Raportul Comisiei Economice. Potrivit acestui raport, articolul II din OUG 6/2020 se referea la modificarea criteriilor din lege cu privire la numărul mandatelor șefului Consiliului Concurenței, iar în Legea de aprobare a ordonanței acest articol II dispare.

 

Actul normativ, blocat din 2018. Fie la CCR, fie la Cotroceni

 

Revenind la raportul celor două comisii, adoptat în ședința de luni, 19 decembrie 2022, acesta a ajuns pe masa Plenului Camerei Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, chiar ieri, iar la ora 14.00, el a fost supus la vot. Din cei 254 de deputați prezenți fizic sau prin vot electronic, 154 au votat pentru adoptarea legii, cu amendamentele admise, inclusiv cel care îl va „ustura” pe Bogdan Chirițoiu. Împotrivă au votat 53 de parlamentari. Au mai existat șapte abțineri, iar un deputat a ales să nu voteze.

PLX 582/2017, care modifică Legea Concurenței nr. 21/1996 republicată, a fost inițiată de 107 senatori și deputați de la PSD încă din data de 12 decembrie 2017. La data de 13 iunie 2018, actul normativ a intrat în dezbaterea Plenului, legea fiind adoptată ca urmare a depășirii termenului de 60 de zile, prevăzut de Constituția României.

Înaintată Senatului în aceeași zi, legea a intrat la votul final abia în data de 30 iunie 2020, când a fost adoptată. În data de 6 iulie 2020, actul normativ a fost transmis președintelui României, Klaus Iohannis, pentru promulgare. Trei zile mai târziu, 27 de deputați PNL și 13 deputați USR au atacat legea la Curtea Constituțională. Același lucru l-a făcut și președintele României, printr-o sesizare datată din 9 iulie 2020. La data de 29 octombrie 2020, Curtea Constituțională a respins ambele excepții de neconstituționalitate.

Chiar și după decizia CCR, legea nu a fost promulgată. La data de 6 noiembrie 2020, Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ. Din 9 noiembrie 2020, această lege se afla pe masa comisiilor avizatoare. Au avut nevoie de mai bine de doi ani pentru a întocmi raportul. Ceva mai iute a fost Guvernul Ciucă, care a transmis, în 9 mai 2022, că nu susține adoptarea acestui proiect de lege.

 

4.400 de euro pe lună, salariul lui Chirițoiu la conducerea Concurenței din România

 

Așa cum arătam mai sus, Bogdan Chirițoiu se află la conducerea Consiliului Concurenței de trei mandate, începând cu data de 5 mai 2009, când a fost „uns” în această funcție cu sprijinul lui Traian Băsescu. De altfel, Chirițoiu a fost, anterior, consilier de stat la Administrația Prezidențială, în timpul mandatelor lui Băsescu la Palatul Cotroceni. Astfel, în perioada 2005-2008, el a lucrat la Departamentul de Politici Economice și Sociale, iar în perioada 2008-2009, la Departamentul de Planificare și Analiză Politică.

Chirițoiu a fost sprijinit, astfel, și de Băsescu, și de Klaus Iohannis, atât în mod direct, prin numirea a treia oară în funcție, cât și prin intermediul guvernelor Orban și Cîțu.

Potrivit ultimei declarații de avere pe care Bogdan Chirițoiu a completat-o, la data de 15 iunie 2022, acesta a încasat, în ultimul an fiscal, de la Consiliul Concurenței o indemnizație de președinte, dar și de membru în Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNDF) în cuantum de 258.195 de lei, ceea ce, lunar, înseamnă 21.516,25 de lei (4.400 de euro). La acești bani se mai adaugă suma de 3.600 de lei, încasată de la Universitatea București, în baza unui contract de colaborare având ca obiect prestarea unor activități didactice. Soția lui Chirițoiu, Mihaela Lambru, a încasat, tot de la Universitatea București, un salariu anual în cuantum de 108.000 de lei.

Bogdan Chirițoiu declară că deține, împreună cu familia, trei terenuri intravilane în Constanța, Dărăști-Ilfov și Giurgiu, cu suprafața totală de 5.250 de metri pătrați, din care cel din Giurgiu, de 3.000 de metri pătrați, a fost achiziționat în anul pandemiei, 2020. Președintele Consiliului Concurenței mai deține un teren agricol, în Ilfov, cu suprafața de 1.600 de metri pătrați. Chirițoiu are în proprietate trei case în București, trei apartamente, dintre care două în București și unul în Brașov, și o altă construcție, de 450 de metri pătrați, în București.





Sursa: jurnalul.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri