Un profesor descrie din interior sistemul „heirup” de corectare la Bac și Evaluare. „Unii alocă doar 8-10 minute pe teză, spun că ei citesc «în mare»”

În alte țări, lucrările se corectează în luni, nu în zile

Cum de se ajunge în fiecare an la un număr atât de mare de nemulțumiri cu privire la corectura la examenele naționale? Viteza este un factor pe care îl subliniază și profesorul Constantin Lomaca, șeful departamentului de Științe al unei școli din Germania, care anterior a lucrat și în Australia. 

„Ieri au sosit rezultatele la Bacalaureatul Internațional (IB), după două luni de când s-au terminat examenele. Cam atât durează corectarea și finalizarea notelor. Cam tot atât le ia și celor ce corectează la Abitur (bacalaureatul german). Tot cam atât durează și în Australia. Sunt uimit când observ că în unele locuri, toate rezultatele și ierarhiile apar în două săptămâni! Eficiență sau grabă?”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Joi, 6 iulie, s-au publicat rezultatele Bacalaureatului Internațional, susținut de o serie de unități de învățământ din toată lumea, 17 fiind din țara noastră. Elevii au dat examenele la finalul lunii mai, iar procesul de corectură și de publicare a notelor a durat aproape două luni.

48 de ore pentru corectură pe bandă rulantă

În România, în schimb, la limba și literatura română, tezele scrise de elevi pe 26 iunie au trebuit corectate și rezultatele centralizate și afișate până pe 3 iulie. În șapte zile, tezele sunt grupate pe calupuri, trimise printr-un sistem stabilit aleatoriu de Ministerul Educației în fiecare an în alte județe, limitrofe. Acolo, profesori care și-au depus candidatura din timp și au fost selectați fac parte din comisiile de corectare.

Așadar, având în vedere acest circuit al lucrărilor, în cele mai multe cazuri, profesorii corectori au la dispoziție maximum 48 de ore să treacă prin cât mai multe teze posibil.

Libertatea a întrebat la mai multe județe din țară și practica în ceea ce privește corectura nu este deloc unitară pe întregul teritoriu. Cum nu există o lege care să reglementeze exact cum anume este organizată corectura în centre, ci doar o metodologie generală emisă de Ministerul Educației, regulile se fac de cele mai multe ori la fața locului, de președintele comisiei. Doar baremurile sunt stricte.

Note negociate între corectori

Spre exemplu, explică Mioara*, 39 de ani, cadru didactic la unul dintre liceele de top din Botoșani, la centrul de examinare unde a corectat aceasta pentru Evaluare Națională și Bacalaureat, președintele a decis să nu se mai „piardă timp” și să se organizeze o comisie suplimentară dacă apar diferențe mai mari de un punct între cei doi corectori care analizează, obligatoriu, o teză. „Ne-au spus că aceștia se pun față în…