16.7 C
București
luni, 3 octombrie 2022

Bogdan Aurescu reafirmă, la CNN, că România susţine ferm aspiraţiile europene ale Ucrainei

Publicat pe



România susţine ferm aderarea Ucrainei la UE şi la NATO, atunci când vor fi îndeplinite toate condiţiile, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu, într-un interviu la emisiunea Connecting the world with Becky Anderson de la CNN.

Ministrul a vorbit şi despre soluţiile pe care le caută UE de a reduce dependenţa energetică de Rusia, subliniind că România este este una dintre ţările cel mai puţin dependente de importurile de gaz rusesc, potrivit News.ro.

„România a fost şi este unul dintre statele care susţin ferm atât aspiraţiile europene ale Ucrainei, cât şi pe cele privind aderarea la NATO. Aş vrea să amintesc că la Summitul NATO de la Bucureşti, din 2008, Alianţa a luat decizia de a accepta atât Ucraina, cât şi Georgia în NATO, în momentul în care vor îndeplini toate condiţiile. Am susţinut ferm atât perspectiva europeană, cât şi pe cea euroatlantică ale Ucrainei. În ceea ce priveşte zona de interdicţie aeriană, cred că decizia Alianţei a fost exprimată foarte clar de Secretarul General al NATO, în urmă cu două săptămâni, când s-a adus în discuţie pentru prima dată acest subiect. Problema este că implicarea NATO în această operaţiune ar plasa NATO în conflict direct cu Rusia şi, cum Ucraina nu este stat membru NATO, acest lucru nu este posibil. De fapt, NATO a ajutat şi continuă să ajute Ucraina prin toate mijloacele posibile. Statele membre ajută Ucraina prin multe eforturi, dar cu excepţia implicării directe a NATO în acest conflict. La rândul său, Uniunea Europeană sprijină foarte mult Ucraina. De exemplu, astăzi, la nivelul Uniunii Europene, am adoptat un al patrulea pachet de sancţiuni, care include interzicerea importurilor de produse din oţel din Rusia, interzicerea exporturilor dinspre UE spre Rusia a produselor de lux, interzicerea completă a oricăror tranzacţii cu anumite companii deţinute de statul rus, din mai multe sectoare, precum şi interzicerea acordării de rating din partea agenţiilor de rating europene Rusiei şi companiilor ruseşti. Totodată, am extins lista persoanelor şi entităţilor sancţionate. Aşadar, ansamblul de sancţiuni adoptat de către UE este acum foarte puternic şi, împreună cu partenerii noştri din SUA, Canada, UK sau din alte state, precum Japonia, Australia, Coreea de Sud, se pune foarte multă presiune pe economia Rusiei”, a declarat Aurescu.

Ministrul român de Externe a afirmat că există un plan de a reduce cât mai puţin dependenţa UE de gazul rusesc şi alte produse din sectorul energetic din Rusia.

„Ei bine, în ceea ce priveşte decizia NATO, nu este vorba doar despre Secretariatul Internaţional al Alianţei, ci despre o decizie luată de către membrii NATO, inclusiv România. Cu privire la energie, acest aspect creează, într-adevăr, o mare vulnerabilitate pentru Uniunea Europeană, în ansamblu, pentru statele membre. De aceea, avem acest plan de a reduce cât mai repede posibil dependenţa UE de gazul rusesc şi de alte produse din sectorul energetic ce provin din Rusia. Realitatea este că, deşi România este una dintre ţările cel mai puţin dependente de importurile de gaz din Rusia, Uniunea Europeană, ca întreg, este dependentă în proporţie de peste 40% de importurile de gaz din Rusia, este dependentă în proporţie de 27% de importurile de ţiţei din Rusia şi în proporţie de 47% de importurile de cărbune şi carburant din Rusia. Aceste statistici datează din 2019 şi sunt relevante pentru că sunt de dinaintea pandemiei de COVID-19, când economia a fost foarte afectată. Este, aşadar, foarte important să găsim alternative pentru a reduce această dependenţă investind, de exemplu, în sectorul energiei nucleare – lucru pe care România îl face -, în energie regenerabilă, prin diversificarea surselor de energie şi prin interconectarea ţărilor noastre”, a spus Aurescu, care a menţionat că în timpul vizitei preşedintelui Bulgariei, care s-a întâlnit cu preşedintele României s-a discutat despre accelerarea demersurilor pentru finalizarea Interconectorului Bulgaria-Grecia, pentru a putea importa mai mult gaz pentru ţările din regiune, din alte surse decât cele ruseşti.

Bogdan Aurescu crede că există posibilitatea ca numărul de refugiaţi să crească, deşi în prezent se semnalează o scădere.

„Scăderea nu este chiar aşa de mare. De fapt, cifrele de ieri ne arată că este vorba de mai mult de 460.000 de refugiaţi care au intrat în România, şi vorbim aici doar de cetăţeni ucraineni, pentru că încă aproximativ 30.000 de cetăţeni din state terţe au intrat, de asemenea, în România. Perspectivele sunt ca aceste cifre să crească – cel puţin asta ne transmite Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Iar eu cred că şi atunci când luptele din Ucraina vor înceta, refugiaţii vor continua să vină din cauza deteriorării semnificative a condiţiilor de viaţă, ca urmare a agresiunii ruseşti. Aşa că nu aş spune că numerele scad. Din contră, cred că o să crească sau că există posibilitatea să crească. În ceea ce îi priveşte pe refugiaţii care vin în România, noi i-am primit pe toţi, indiferent de cetăţenie. Bineînţeles, majoritatea dintre ei sunt refugiaţi ucraineni şi în principal mame şi copii. Mulţi dintre ei rămân şi în România şi, chiar la acest moment, aproximativ 80.000 au rămas în România, iar o treime dintre aceştia sunt copii. Le oferim condiţii pentru înscrierea la şcoli şi la universităţi, pentru elevi/studenţi. Totodată, le-am oferit îngrijire medicală gratuită, asistenţă, adăpost, orice a fost nevoie ca ei să se simtă confortabil, sau cât de confortabil se poate, în condiţiile date. Foarte multe ONG-uri şi cetăţeni români, cetăţeni obişnuiţi, s-au mobilizat, au dat dovadă de empatie şi au sprijinit eforturile autorităţilor. Cred că vom reuşi şi pe viitor să facem faţă şi să primim pe toată lumea care vine şi ne cere ajutorul pentru a intra în România, pentru a rămâne aici sau în tranzitul către alte ţări. Şi au fost deja mai mult de 90 de ţări care ne-au cerut ajutorul pentru a-şi evacua cetăţenii. Mai mult de 20 de misiuni diplomatice care se aflau la Kiev au fost, de asemenea, evacuate prin România”.

El a menţionat că acest efort umanitar continuă, inclusiv printr-un centru logistic organizat în nordul României, la Suceava: „Este un un hub umanitar, ce permite colectarea ajutorului internaţional şi transferarea sa către Ucraina. Acest hub este deja operaţional, începând din 9 martie şi a fost folosit, bineînţeles, de România – am transferat ajutorul nostru umanitar, care a fost destul de consistent, în Ucraina -, dar şi de ţări precum Italia, Bulgaria şi altele”.

 



Sursa: stirileprotv.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri