UBB nu are un procent de plagiat acceptat, iar dacă se descoperă plagierea, conducătorul de doctorat trebui să verifice suspiciunile și să demonstreze originalitatea. Cu problemele descoperite acum, teza lui Bode nu s-ar fi putut susține la UBB, a spus rectorul Daniel David.
Rectorul UBB, Daniel David, a sprijinit concluziile Comisiei etice a UBB. FOTO: Arhiva UBB
În condițiile în care Comisia de Etică din cadrul UBB a
stabilit că teza de doctorat a ministrului Lucian Bode este plagiată în proporție
de 2,95%, „Adevărul” a întrebat
oficialii universității care se ocupă de cercetare, dacă există un procent de
plagiat „acceptabil” pentru standardele universității.
În răspuns, UBB precizează că de fapt nu există așa ceva:
„Fiecare școală doctorală poate stabili un prag de
alertă privitor la coeficientul/coeficienții de similitudine, conform
specificului domeniului/domeniilor de doctorat din acea școală doctorală.
Depășirea pragului de alertă nu indică neapărat plagiatul, fiind necesară o
analiză suplimentară care să explice nivelul de similitudine.” (punctul 7 din
Anexa 1 a regulamentului Universității Babeş-Bolyai de organizare şi desfăşurare
a studiilor universitare de doctorat).
În răspuns se accentuează faptul că „pragul de
similitudine stabilit de către o școală doctorală nu constituie un criteriu în
funcție de care există sau nu există plagiat și nici un procent de plagiat
acceptat, ci exclusiv un prag de alertă pentru conducătorul de doctorat cu
privire la potențialele cazuri de plagiat.”
Dacă analiza de similitudine indică existența unor
suspiciuni, conducătorul de doctorat efectuează evaluarea de conținut a
textului lucrării, „verificând cel puțin aspectele prevăzute la punctul 8 din
Anexa 1 a Regulamentului”, se mai arată în răspuns.
În punctul 8 al anexei amintite se arată
Conducătorul de doctorat trebuie să verifice cel puțin
următoarele aspecte:
· Dacă lucrarea conține
porțiuni mari de text identificate de către sistem ca fiind asemănătoare;
· Dacă apare un număr prea
mare de potențiale preluări dintr-o singură sursă;
· Dacă lucrarea conține
caracteristici de redactare care indică prezența unor preluări neautorizate,
care pot fi indicatori de plagiat.”
David: „Această teză nu
se putea susține la UBB”
„În urma examinării, conducătorul va justifica
rezultatul testului, explicând motivele rezoluției și, respectiv,
originalitatea lucrării”, se arată în răspunsul trimis ziarului „Adevărul”.
Comisia de etică a UBB a precizat că a analizat „rapoartele
antiplagiat iThenticate din 2018 şi Turnitin din 2022 iniţiate de UBB”. Astfel,
am aflat că lucrarea lui Bode a fost analizat și în 2018, înainte de a fi
susținută, cum prevede regulamentul universității. Faptul că s-a descoperit un
anumit procent de plagiat ar fi trebuit să-l determine pe conducătorul său de
doctorat – pe profesorul Adrian Ivan, actual rector al Academiei Naţionale de
Informaţii „Mihai Viteazul”, să facă anumite verificări și apoi „să explice motivele rezoluției și originalitatea
lucrării”.
În răspunsul pentru „Adevărul” se mai arată că „În
cazul în care se identifică încălcări ale bunei conduite în
cercetare-dezvoltare, inclusiv plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor
autori, conducătorul de doctorat sau comisia de îndrumare nu emite acordul de
susținere publică.”
Rectorul UBB, Daniel David, a fost tranșant,
într-un interviu pentru EduPedu, arătând: „Dacă aceste probleme ale tezei ar fi fost identificate
înainte de susținere, această teză nu se putea susține la UBB. Din păcate au
fost identificate după susținere, astfel că acum implementăm măsurile stabilite
de Comisia de etică a UBB pentru corectare și, în plus, am
informat/sesizat CNATDCU pentru analize și decizii suplimentare care depășesc
prin lege atribuțiile UBB.”
Ce trebuie să facă
conducătorul de doctorat
Din răspunsul UBB
rezultă că în caz de suspiciuni în urma trecerii lucrării prin programele
anti-plagiat, așa cum au apărut în cazul doctoratului ministrului Bode, conducătorul
de doctorat trebuia să facă verificări suplimentare.
Cum poate un conducător
de doctorat să-și verifice studenții doctoranți – l-am întrebat pe profesorul universitar
Dorin Isoc, de la Universitatea Tehnică din Cluj, preşedintele GRAUR (Grupul pentru Reformă
şi Alternativă Universitară), un ONG înfiinţat în anul 2004 în Cluj-Napoca care
are ca scop combaterea plagiatului, imposturii academice şi abuzurilor de orice
fel în viaţa universitară.
Isoc ne-a prezentat tehnica
pe care o folosește el: „Dacă văd o un paragraf mai interesant în lucrare, care
nu este citat, îl întreb pe doctorand dacă teza care se desprinde din acest paragraf
îi aparține. Dacă răspunde afirmativ, sunt două variante: dacă îmi spune că a
demonstrat teza respectivă anterior îi cer articolul științific în care a
făcut asta, care trebuie citat. Dacă este ideea lui și nu a demonstrat-o
anterior, îi cer să-mi arate unde în lucrarea de doctorat a făcut demonstrația.
E simplu” .
Legat de procentul de
2,95%, Isoc spune că este la fel ca dopajul la sportivi: „La Simona Halep, de
exemplu, nu a contat ce procent de substanță interzisă descoperit în
sânge. Dacă au găsit substanța au suspendat-o”.