25 C
București
miercuri, 6 iulie 2022

Cea mai mare centrală nucleară din Ucraina, vizată de trupele Rusiei. Avertismentul care privește și România

Publicat pe



Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) a avertizat luni, 28 februarie, că trupele Rusiei se află în apropierea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina, Zaporojia.

AIEA a reitarat ”profunda preocupare” în legătură cu riscurile unui atac.

Pentru moment, cele şase reactoare ale centrale din Zaporojia (est) sunt în siguranţă, potrivit datelor primite de AIEA, informată cu regularitate despre evoluţia situaţiei pe teren de către autorităţile ucrainene.

Trupele ruse ”operează în apropierea centralei”, dar nu au preluat controlul acesteia deocamdată, precizează AIEA.

Directorul general al Agenţiei, Rafael Grossi, a avertizat încă o dată ”împotriva oricărei acţiuni care ar putea ameninţa securitatea” siturilor nucleare din Ucraina.

O reuniune a Consiliului guvernatorilor este prevăzută pentru miercuri la Viena, sediul Agenţiei, pentru a discuta despre riscurile reale ridicate de conflict.

Ucraina dispune de patru centrale nucleare în activitate, care furnizează circa jumătate din electricitatea necesară ţării, şi mai multe depozite radioactive, între cel de la Cernobâl, scena celei mai mari catastrofe nucleare din istorie în 1986.

”Un accident ar putea avea consecinţe grave pentru sănătatea publică şi mediul înconjurător”, a insistat Grossi, subliniind de asemenea importanţa ca echipele aflate la faţa locului să continue să lucreze normal şi ”să se poată odihni”.

La centrala Cernobîl, cucerită de ruşi, şeful echipei nu a mai fost înlocuit din 24 februarie, a semnalat Agenţia.

AIEA semnalase de altfel duminică două incidente survenite la depozite de deşeuri, dintre care unul la Kiev, lovit de rachete. ”Totuşi nu au fost raportate avarii la clădire sau emisii radioactive”, a indicat Agenţia.

Despre pericolele la care este expusă România în cazul unor atacuri asupra centralelor nucleare din Ucraina au scris și meteorologii români:

”Fără nici o dorință de a alimenta panica generală pe seama conflictului din Ucraina trebuie să înțelegem gravitatea situației în toate nuanțele sale. Și cum meteorologia ca știință poate fi considerată fără mari dubii o fiică a războiului, evident că factorul meteorologic trebuie luat în calcul în astfel de situații.

Cea mai complicată problemă în acest sens este dată de faptul că modul în care se defășoară conflictul lasă foarte mult loc pentru posibile accidente. Rachetele nu cad întotdeauna atât de chirurgical pe cât pretinde malefica tehnologie modernă a războiului. De aceea, hazardul nu exclude posibilitatea ca în calea lor să se afle centralele nucleare pe care Ucraina își bazează o mare parte din producția de energie electrică.

Nu intrăm în detalii, fiind și foarte multe necunoscute la mijloc (au fost închise acele centrale de la începutul conflictului, cele în curs de construcție au material radioactiv, etc). Rămâne să înțelegem însă că tocmai din astfel de situații absurde poate rezulta un hazard ce reprezintă o piedică în folosirea pe scară extinsă a energiei nucleare. Practic, este imposibil să fii sigur 100% că o centrală nucleară este infailibilă, tocmai din motive precum cele de acum.

Ceea ce poate fi punctat meteorologic este deocamdată doar faptul că, în eventualitatea unui accident nefericit, România nu pare să mai aibă în această săptămână norocul din 1986, atunci când circulația atmosferică a dirijat norul radioactiv spre nordul Europei. Astfel, până spre sfârșitul acestei săptămâni, la nivel continental, avem de-a face cu o circulație atmosferică dirijată direct dinspre Ucraina spre România. Să sperăm așadar că măcar în acest moment un dram de rațiune să primeze.

Iar pentru cei care au rămas cumva bulversați de ideea că meteorologia este o fiică a războiului…..trebuie înțeles că marile progrese în meteorologie ca știință au fost realizate, din păcate, nu din dorința diafană a omului de a înțelege natura, așa cum am fi tentați naiv să credem, ci de dorința de a înțelege cum poți transforma vremea într-un aliat pentru tine și într-un inamic pentru adversar pe câmpul de luptă.

E o temă de eseu de care nu e timp acum, dar un exemplu sugestiv și monstruos în același timp este dat de faptul că în Primul Război Mondial gazul de luptă trebuia să fie lansat spre inamic dinspre atacator spre atacat atunci când vântul avea această direcție, pentru ca atacatorul să nu își ucidă proprii soldați. Această monstruozitate a reprezentat cu siguranță un impuls pentru prognoza meteorologică. Nu întâmplător, prognoza meteorologică modernă din școala norvegiană se naște după primul război mondial (Conf. dr. Lucian Sfîcă).”





Sursa: ziare.com

Mai multe stiri

Ultimele Stiri