Explozia de la barajul Kakhovka
din Ucraina de luna trecută a făcut ca mulți ucrainieni să se teamă că centrala
nucleară Zaporojie ar putea fi următoarea. Temerile
au crescut în ultima perioadă, atât Ucraina, cât și Rusia se acuză reciproc că planifică
un atac asupra centralei, care se află sub controlul Rusiei din martie 2022.
Centrala Nucleara Zaporojie FOTO: Profimedia
Agenția Internațională pentru
Energie Atomică (AIEA) nu a găsit dovezi de explozibil implantat în inspecțiile
recente, dar a mai precizat că încă nu i s-a acordat acces la toate părțile
uriașei centrale.
Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare din
Europa. Construcția centralei nucleare de la Zaporojie a
început în 1981. Primele reactoare au devenit operaționale între 1984-1989 și
un al șaselea în 1995. Reactoarele centralei Zaporojie au o tehnologie mai
avansată decât cele cu grafit moderat de la Cernobîl
și sunt similare celor cu apă sub presiune, utilizate în Statele Unite și
Europa.
Centrala este
cea mai mare din Europa, construită pe malul lacului de acumulare Kahovka, din
care extrage apa pentru sistemele de răcire. Înainte de invazia rusă, jumătate
din electricitatea Ucrainei era produsă de 15 reactoare din patru locații, din
care jumătate fiind generată de Zaporojie.
În 2017, Ucraina a raportat că la
centrala de la Zaporojie au existat puțin peste 2.200 de tone de combustibil
uzat radioactiv. Centrala a fost cucerită la o săptămână de la începutul
invaziei din Ucraina, în timpul luptelor a izbucnit la centrală un incendiu
puternic.
Centrala a fost oprită în 2022 și
deconectată complet de la rețeaua electrică. Cinci din reactoare au fost oprite
la rece, iar al șaselea a fost menținut în oprire la cald la aproximativ 200 de
grade Celsius, producând abur pentru centrală.
Combustibilul reactoarelor
nucleare are nevoie de o răcire continuă și activă timp de multe luni după
oprirea reactorului, din cauza căldurii care continuă să fie produsă de
degradarea a sute de produse de fisiune diferite.
Cu cât combustibilul se află mai mult în
interiorul unui reactor nuclear, cu atât devine mai radioactiv. De aceea,
atunci când combustibilul este scos dintr-un reactor, acesta necesită încă o
răcire continuă și activă de ani de zile.
Toată lumea își amintește
tragedia de la Fukushima, Japonia, din 2011, atunci lumea a văzut ce se
întâmplă când se oprește răcirea continuă a reactoarelor. Peste 70% din
radioactivitatea totală a centralei electrice de la Fukushima a fost din iazurile de combustibil
uzat.
În cartea sa clasică din 1981,
Nuclear Radiation in Warfare, fizicianul laureat al Premiului Nobel pentru Pace,
Joseph Rotblat, a documentat cum radioactivitatea eliberată din iazurile de
combustibil uzat poate fi chiar mai mare decât cea rezultată în urma unei
topiri a reactorului, a scris…