29.2 C
București
vineri, 30 septembrie 2022

De ce a eșuat Blitzkrieg-ul rușilor în Ucraina

Publicat pe


În dimineață zilei de 24 februarie 2022, atunci când trupele rusești au trecut granița, invadând Ucraina, au urmat, în mod clar, tiparul unui război fulger. Deși înaintarea a fost una rapidă, inițial, și părea că totul decurge conform planului, au fost câteva elemente care au făcut ca momentumul să fie pierdut, ritmul să fie încetinit, și ulterior în multe zone, atacul să fie stopat.

Tancuri rusestiFoto: EyePress News / Profimedia Images

Motivele eșecului ideeii de Blitzkrieg în Ucraina:

  • O folosire a unei tehnici de lupta ușor învechite, ușor de egalat, și chiar depășite de mai puțin numeroșii apărători ucrainieni, înarmați însă bine de către puterile vestice
  • Desele probleme logistice – îndeosebi aprovizionarea cu carburanți-, coloanele rusești fiind în repetate rânduri imobilizate
  • Lipsa unei motivații reale de a lupta, din partea soldatului rus de rând, mărturiile prizonierilor capturați de forțele ucrainiene fiind edificatoare în acest sens.
  • O rezistență acerbă, și cumva neașteptată, nu numai din partea armatei ucrainiene, dar a întregii populații civile, împotriva invadatorilor
  • Reacția Occidentului de a se ralia în spatele Ucrainei, chiar dacă nu trimițând trupe
  • Folosirea intensă a soldaților cu o instrucție incompletă

Ce este Blitzkrieg-ul?

În contextul atacului Federației Ruse asupra Ucrainei, termenul de Blitzkrieg a reapărut în presa din întreaga lume pentru a descrie rapidul avans al armatei ruse în primele două zile ale invaziei.

Termenul de război fulger are, în realitate, la bază un concept militar dezvoltat de generalul și teoreticianul armatei germane din timpul celul de-al doilea război mondial Heinz Guderian în celebra sa lucrare “Achtung-Panzer!”, publicată pentru prima oară în 1937.

Ideile sale privind războiul motorizat aveau la bază experiența Germaniei din primul război mondial, dar, ceea ce astăzi se trece cu vederea, realitatea economică a Germaniei interbelice.

Panzer II ( sursă: Matthias Holländer / Wikipedia)

Astfel, în viziunea lui Guderian, armata germană era nevoită să obțină victorii rapide, acesta fiind conștient că țara sa nu este capabilă să susțină campanii prelungite, economic vorbind.

În ciuda a ceea ce se crede astăzi, armata germană nu era, la începutul celui de-al doilea conflict mondial, una complet mecanizată, așa cum o înfățișa propaganda nazistă.

Dimpotrivă, soldatul german se deplasa, în general pe jos, bazându-se pe tracțiunea cailor pentru transportul bagajelor, foarte puține unități fiind mecanizate în întregime.

Cum funcționează războiul fulger? De ce francezii sau rușii nu au putut opri Panzerele?

Răspunsul este unul simplu. Armata germană avea nevoie de victorii rapide, nefiind în stare să poarte lupte de uzură.

Teoria lui Guderian era una simplă. Practic se concentrau cele mai bune unități motorizate, care să fie sprijinite cu succes de infanterie și aviație în puncte cheie, acestea având rolul de a sparge frontul și de a exploata ulterior succesul tactic printr-o înaintare rapidă și continuă.

Instrucțiunile erau clare. În momentul în care blindatele întâlneau o unitate, sau punct întărit, care era dificil de eliminat, sau refuza să se predea, trebuiau pur și simplu să îl ocolească, izolandu-l. Ulterior, acesta era lăsat în seama infanteriei, care avea sarcina să-l elimine prin tactici tradiționale.

Un exemplu elocvent în acest sens este apărarea Fortăreței Brest, de către unități ale Armatei Roșii, în primele zile ale operațiunii Barbarossa.

Practic, apărătorii fortăreței, aflată atunci la frontieră dintre URSS și Germania, unde cele două puteri împărțiseră Polonia, au continuat să reziste zile întregi invadatorilor, deși coloanele germane înaintate ocolisera punctul întărit, ocupând deja Minskul.

Tactici identice fuseseră utilizate cu mult succes de către germani în 1939, în Polonia, dar mai ales în vara lui 1940, în Franța.

Astfel, în luna mai a acelui an germanii au luat prin totală surprindere apărarea anglo-franceză, ocolind celebra linie Maginot, inițiind atacul în zona Ardenilor, într-un sector total neașteptat.

Deși este un lucru cunoscut faptul că aliații dețineau, în această fază a războiului tancuri superioare rudimentarelor Panzer I și II, care constituiau grosul blindatelor germane, aceștia au fost luați pe nepregătite.

Deși superioare ca număr, dar și ca performanțe (amintim aici celebrul model Char de bataille B1 Bis, cel mai greu tanc de la acea vreme), tancurile franceze au fost distribuite după o concepție total învechită, ele neformând unități de sine stătătoare, ci fiind folosite ca sprijin pentru infanterie.

Generalii francezi au rămas prizonieri unei concepții de utilizare a tancului pe câmpul de lupta care data de la sfârșitul primului război mondial, armata franceză plătind prețul pentru acest lucru.

Tancul francez Char B1 Bis-Muzeul Blindatelor, Franța (Alf van Beem / Wikipedia)

În ce condiții are succes Blitzkriegul și când acesta nu are efect

Așa cum a teoretizat foarte clar Guderian în lucrarea sa, războiul fulger poate funcționa cu succes în momentul în care sunt îndeplinite câteva condiții. Ne referim aici la o excelentă coordonare a unităților din diferite arme precum și o bună comunicare între ele, în primul rând.

Apoi, este imperios necesar ca vârfurile de lance, care de obicei sunt tancuri, sau, în orice caz motorizate, să fie în permanentă aprovizionate cu combustibil, piese de schimb, precum și vehicule auxiliare care să asigure service-ul.

Totodată, este imperios necesar ca toate obiectivele trasate să fie tangibile și ca totodată să nu fie disproporționate în raport cu forța trimisă să le îndeplinească.

De asemenea, inamicul, teoretizează Guderian, trebuie atacat rapid, în puncte cheie, puternic și decisiv, pentru a nu avea timpul necesar să-și organizeze o apărare în adâncime. Nu trebuie neglijat nici rolul așa-numitei Coloane a Cincea, sub această denumire fiind cunoscute trupe speciale, menite să semene panică, intoxicare cu informații false, dar mai ales totală confuzie, în rândul apărătorilor.

Reversul medaliei constă în faptul că oricare dintre aceste condiții, dacă nu este în totalitate îndeplinită, conceptul de război fulger dispare, luptele transformându-se în unele având un caracter de uzură.

Tanc rusesc în flăcări (foto: SWNS/Profimedia)

Motivul pentru care s-a putut vorbi de Blitzkieg în primele 48 de ore ale invaziei ruse în Ucraina și de ce acesta a eșuat

În dimineață zilei de 24 februarie 2022, atunci când trupele rusești au trecut granița, invadând Ucraina, au urmat, în mod clar, tiparul unui război fulger. Astfel, coloanele motorizate ale armatei ruse aveau obiective clare pe care trebuiau să le atingă, într-un interval orar bine stabilit.

Aceste obiective erau fie orașe importante, capitala Kiev, Harkovul – atât de important pentru moralul ucrainean, Hersonul, Melitopol, Mariupol, dar nu numai, precum și diferite poduri peste râuri, sau noduri de cai ferate esențiale pentru transport.

Deși înaintarea a fost una rapidă, inițial, și părea că totul decurge conform planului, au fost câteva elemente care au făcut ca momentumul să fie pierdut, ritmul să fie încetinit, și ulterior în multe zone, atacul să fie stopat.

Este clar că generalii ruși, deși perfect conștienți de neajunsurile tehnicii de luptă destul de depășite, nu se așteptau totuși, la o riposta atât de eficace din partea ucrainienilor.

Coloană de tancuri și blindate ale armatei ruse distruă de ucraineni (Twitter)

Cum spuneam, una din condițiile de baza ale succesului Blitzkrieg este ca elementele înaintate ale atacului, mai exact forța de șoc, să nu fie sub nici o formă lipsite de provizii esențiale, cum ar fi hrana soldaților, dar mai ales combustibilul, fără de care o coloană motorizată este imobilizată.

Când vorbim de tehnică de lupta rusească, care este ușor depășită în Ucraina, ne referim la folosirea masivă a modelului de tanc T-72, cu variantele sale T-72 A, T-72M și versiunea mai nouă, care a început să fie produsă din 1985, T72 B. Acesta din urmă are un nou sistem optic, precum și un blindaj mai gros, dar și un motor mai puternic, în comparație cu predecesorii săi.

Sigur că în Ucraina, Rusia a trimis și mai modernul MBT T90, acesta intrând în fabricație începând cu 1995. Însă, nici măcar blindajul reactiv Kontakt-5 ERA al acestuia nu a putut face față modernelor rachete anti-tanc folosite de armata ucraineană, cu care Occidentul nu numai că i-a aprovizionat, dar i-a și instruit să le utilizeze.

În ceea ce privește transportoarele blindate utilizate, din imaginile publicate, apar modelele BTR-70, și, mult mai des, vehiculul amfibiu BMP-1.

Ambele modele, deși produse în număr mare, încă de la apariție, s-au confruntat cu diverse probleme, iar prezența lor pe un câmp de lupta în anul 2022 este cumva anacronică, neavând nici o șansă în față rachetelor Javelin, intens folosite de ucrainieni.

În concluzie, se poate spune cu certitudine că războiul fulger, dorit de ruși inițial tocmai pentru că liderii lor sunt conștienți că nu pot suporta financiar un război de durata, a eșuat.

Referinte:

-Karl-Heinz Frieser – Mitul Blitzkriegului. Campania din Vest a Wehrmacht-ului 1940

-Kenneth Macksey – Guderian, Creator of Blitzkrieg

-Karl Heinz Guderian – Actung Panzer!

-Moschansky, I. & V. Parshin, The Tragedy Of Brest 1941

-Brian Perret – Soviet Armour since 1945



Sursa: www.hotnews.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri