4.3 C
București
marți, 29 noiembrie 2022

De ce nu se dezice Kelemen Hunor de Viktor Orban și câteva probleme care alimentează frustrarea pe axa București – Budapesta

Publicat pe


Faptul că liderul UDMR Kelemen Hunor jură că îl cunoaște bine pe Viktor Orban și că liderul de la Budapesta nu este rasist nu este suficient. Pe persoană fizică, Kelemen poate fi și cel mai bun prieten cu Orban. Ca vicepremier al Guvernului de la București, Kelemen Hunor este un demnitar al statului român care nu poate avea o altă poziționare decât cea a echipei din care face parte. Dacă acest lucru se întâmplă, nu poate fi decât în afară.

Kelemen Hunor si Viktor OrbanFoto: Zsolt Czegledi / AP – The Associated Press / Profimedia

După discursul rasist, anti-UE și anti-NATO al premierului Ungariei care a adus, fără îndoială, la Băile Tușnad retorica Kremlinului, Kelemen Hunor l-a apărat pe Viktor Orban.

„Îl cunosc de foarte mult timp pe Orbán Viktor, am discutat pe îndelete cu el de mai multe ori şi susţin ferm că Orbán Viktor nu are în el nici o picătură de rasism”, a declarat liderul UDMR pentru publicația de limbă maghiară maszol.ro.

„Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă, motiv pentru care am luptat la Nándorfehérvár, de aceea i-am oprit pe turci la Viena și, dacă nu mă înșel, de aceea francezii i-au oprit pe arabi la Poitiers în trecut”. Această declarație a lui Orban a stârnit reacții imediate de condamnare de la Washington la Bruxelles. De la București, președintele Klaus Iohannis a calificat discursul premierului ungar ca inadmisibil și a cerut explicații UDMR ai cărei reprezentanți au fost la Băile Tușnad și au aplaudat intervenția lui Viktor Orban.

Kelemen a avut si de această dată un răspuns. „Amestecul interrasial” este „un subiect de suflet”, declarațiile lui Orban au fost scoase din context și, dacă ar căuta și Platon, ar putea fi calificat rasist.

Cât privește aplauzele udemeriste, Kelemen Hunor a venit cu o teorie ilară: „e ceva firesc, dacă te duci la un astfel de eveniment aplauzi şi dacă ai fost de acord, şi dacă n-ai fost de acord”.

Până acum Marcel Ciolacu a cerut o discuție în Coaliție pe subiect, discuție amânată deocamdată pe motiv de COVID. Kelemen Hunor nu vede însă o problemă în Coaliție, și nici premierul Nicolae Ciucă nu s-a grăbit să-i ceară public vicepremierului său în Guvernul României vreo explicație pentru entuziasmul orbanist.

Cum a ajuns UDMR cutia de rezonanță a FIDESZ

Reacția lui Kelemen Hunor după discursul lui Viktor Orban l-a nemulțumit chiar și pe fostul lider al UDMR, Marko Bela. Cunoscut pentru pozițiile sale echilibrate și pentru gestionarea abilă a relației cu Budapesta, acesta a susținut, într-un interviu pentru g4media.ro, că s-a văzut foarte clar că Kelemen nu a vrut să-l critice pe Viktor Orban. Mai mult, Marko a afirmat că liderii UDMR ar fi trebuit să respingă ideiile „periculoase și inacceptabile” ale premierului Ungariei.

De ce nu au făcut-o? De ani de zile, UDMR apare ca filiala din România a FIDESZ, iar liderii Uniunii nici nu se mai obosesc să facă ceva pentru a destructura această imagine. Acest lucru nu s-a întâmplat însă brusc. Aici s-a ajuns în timp, iar responsabilitatea îi aparține, într-o mare măsură, și statului care, prin inacțiune, a împins nu doar UDMR, ci și comunitatea maghiară în brațele Budapestei.

În timp ce retorica de la București a fost bazată pe identificarea drept dușman/pericol a maghiarilor din România, în Ungaria s-a lucrat constant pentru atragerea acestora.

După episodul legitimațiilor de maghiar de la începutul anilor 2000, odată cu revenirea la putere în 2010, Viktor Orban și FIDESZ și-au continuat politica de reconstruire a identității maghiare în Bazinul Carpatic. Oficial, nu pe ascuns. Oferind, nu căutând țapi ispășitori.

Cu exemplul Bucureștiului care începuse o politică masivă de acordare a cetățeniei române basarabenilor, Budapesta și-a pus în practică planul de a acorda cetățenie maghiarilor din România, fără a avea vreo opoziție semnificativă din partea autorităților române.

În 2011, Parlamentul de la Budapesta a votat un document intitulat „Politica națională maghiară – Cadrul strategic al politicii naționale”. O consecință a acestei „Strategii a Națiunii” este și programul masiv de investiții prin care guvernul de ungar a pus la bătaie miliarde de euro, o parte substanțială ajungând la comunitatea maghiară din Transilvania. Este vorba de „Planul Kos Karoly”, convenit în 2016 și pus în practică în anul următor. În România, Guvernul Ungariei finanțează proiecte ale comunității maghiare prin intermediul Fundației Pro Economica, înființată de persoane apropiate UDMR. (Programul de investiții al Guvernului ungar este însă neconform în raport atât la Tratatul de bază dintre România şi Ungaria, cât și cu Raportul privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul înrudit al Comisiei de la Veneția. Până acum nu s-a reușit încheierea unui acord între București și Budapesta. Explicații pe larg despre acest subiect aici)

Ofensiva Budapestei s-a suprapus cu perioada în care UDMR a întrat în România într-o perioadă lungă de opoziție. Politica izolaționistă aplicată de București comunității maghiare a fost terenul fertil pentru FIDESZ și Viktor Orban în Transilvania.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Asztalos Csaba remarca cum Ungaria a preluat, în mod indirect, din atribuțiile statului român și „construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”.

În aceste condiții se explică cum comunitatea maghiară din România și-a întors ochii de la București către Budapesta, având drept consecință o expunere masivă la propaganda FIDESZ.

Or, aceasta este și una dintre explicațiile ezitării lui Kelemen Hunor în a sancționa derapajele lui Viktor Orban ( o retorică folosită, în fapt, pentru a acoperi și a muta atenția de la problemele interne).

Liderul UDMR se află în ingrata poziție în care o delimitare fermă de premierul ungar/ FIDESZ să echivaleze cu o delimitare de propriul electorat. S-a ajuns în situația în care votanții UDMR sunt, de fapt, votanții FIDESZ. O cercetare sociologică între maghiarii din România pe tema războiului din Ucraina a relevat că aceștia susțin punctele de vedere ale Budapestei în acest sens și nu pe cele ale UDMR care a avut de la începutul invaziei ruse o poziție aliniată cu cea oficială a României și UE, de condamnare a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei.

Este o soluție scoaterea UDMR de la guvernare?

După discursul lui Viktor Orban la Tușnad, scoaterea UDMR de la guvernare a fost cerută de voci și din Coaliție, și din Opoziție. Președintele Klaus Iohannis a ales însă varianta de a cere doar explicații UDMR. Nicolae Ciucă, șef la guvern al lui Kelemen Hunor, nu a făcut nici măcar atât. Premierul încearcă să evite pe cât posibil o criză politică într-un context foarte complicat.

O scoatere a UDMR de la guvernare ar echivala cu o enclavizare a comunității maghiare și o vulnerabilitate semnificativă în contextul regional marcat de conflicte deschise.

Marko Bela remarca, în interviul amintit mai sus, că îndepărtarea UDMR din Guvern ar duce la amplificarea unor tensiuni interetnice, pe care prezența Uniunii în primul eșalon al puterii le-a detensionat.

Punerea batistei pe țambal nu este însă o soluție. Fie că vrea sau nu Kelemen Hunor, o discuție clară trebuie purtată. Abia atunci s-ar lămuri pentru toată lumea dacă este doar prietenul lui Viktor Orban sau este vicepremierul României. Câtă vreme premierul Nicolae Ciucă amână discuția și nu va decide dacă merge sau nu mai departe cu UDMR, toată va pierde. A trecut deja mai bine de o săptămână.

Citește pe acest subiect:



Sursa: www.hotnews.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri