21.5 C
București
sâmbătă, 3 iunie 2023

Echinocțiul de primăvară 2023 – Primăvara astronomică începe luni, 20 martie, la ora 23.24 / Cum va fi vremea în țară

Publicat pe


​Echinocțiul de primăvară marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic și durata zilei o depășește pe cea a nopții. Multe tradiții populare din vechime sunt legate de această perioadă din martie, chiar dacă propriu-zis nu țin strict de ziua echinocțiului. Finalul de martie este plin de sărbători populare.

Echinocțiul de primăvară 2023 Foto: Yi Haifei / AP / Profimedia

Uneori este vorba despre semănat, despre curățat grădina, despre pomeni sau despre tradiții cu cai divini și cântec de cuc. În articol puteți citi ;i despre importanța astronomică a echinocțiului, dar și despre ce stele puteți vedea pe cer.

Echinocțiul de primăvară în astronomie

Echinocțiul de primăvară – care aproape în toti anii are loc pe 20 martie – marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic. Începând de la această dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Ce spune August Scriban în al său ”Dicționaru limbii românești” (1939) despre echinócțiŭ, o descriere simpatică pentru că este într-o română mai veche.

  • *echinócțiŭ n. (lat. aequi-noctium, d. aequus, egal, și nox, noctis, noapte; fr. équinoxe). Timpu cînd zilele-s egale cu nopțile. – Această circumstanță se produce de doŭă orĭ pe an: la 21 Martie și la 21 Septembre, fiind-că atuncĭ, ceĭ doĭ polĭ aĭ pămîntuluĭ aflîndu-se la o egală distanță de soare, lumina luĭ se răspîndește de la unu la altu și luminează jumătate din pămînt, pe cînd jumătate rămîne în întuneric. Prima din aceste epoce corespunde cu echinocțiu de primăvară, ĭar a doŭa cu cel de toamnă. Ecŭatoru se numește linie echinocțială fiind-că e echinocțiŭ orĭ de cîte orĭ soarele e pe această linie, adică la 21 Martie și la 21 Septembre.

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′.

La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceres,c trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest, se scrie într-o descriere a echinocțiului pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Final de martie și „sărbătoarea atât de însuflețită a primăverii”

Iată ce spune Gh. F. Ciaușanu în ”Superstițiile poporului român” despre sărbătorile legate de venirea primăverii și despre ideea principală: revenirea la viață. Cartea este scrisă acum peste un secol.

  • ”Revenirea regulată a primăverii, a înviorării întregei firi, după mohorâta și mocnita iarnă, a fost întâmpinată totdeauna cu același chef și voie bună ca și în zilele noastre. Cei vechi, cu o admirabilă finețe, au concretizat această regulată întoarcere a primăverii, în mitul Proserpinei. De cum începe să dea colțul ierbii și să iasă frunza în codru, ca banul, de atunci începe și sărbătoarea atât de însuflețită a primăverii. Obieciuri de mii de ani se păstrează în popor cu atâta credincioșie, încât par a se fi născut ieri. De multe ori, timpul în care cădeau în păgânism, coincide cu marile sărbători creștine. Atunci aceste sărbători sunt numai cu numele creștine. De fapt, însă, sunt o tresărire la viață a vechii religiuni”.

(n. r Proserpina, numită și Libera și cunoscută în mitologia greacă drept Persefona, era la romani zeița lumii morților și fiica zeiței agrare Ceres).

Luna Martie are multe sărbători importante, Mărțișorul, Babele, Mucenicii, Blagoveștenia, Lăsata Secului sau Caii lui Sântoader.

În general toate sărbătorile religioase au fost pentru țărani un fel de reper pentru diverse munci agricole.

La Mucenici se porneau plugurile la arat, la Buna Vestire se începea semănatul porumbului. Țăranul a încercat să-și marcheze timpul observând ce se întâmplă în natură și observând comportamentul animalelor, pentru a-și organiza mai bine timpul pentru diversele munci agricole.

Uneori se spune că anul agricol începe la 9 martie, alteori că la 22 martie, în preajma echinocțiului. Nu este o contradicție, fiindcă uneori datele sunt după calendarul ”pe stil vechi”, cum se spune. Ion Ghinoiu consideră că era data care marca echinocțiul de toamnă după calendarul vechi. „Multe sărbători se țineau după calendarul vechi, fiindcă toate observațiile pe care țăranii le-au făcut despre natură se legau de sărbătoarea veche”.

România a adoptat oficial ”stilul nou”, calendarul Gregorian, pe baza unui decret publicat în martie 1919 în Monitorul Oficial, astfel că 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919, diferența fiind de 13 zile.

Luna martie și un final extrem de aglomerat în sărbători

Pe 25 martie este o sărbătoare importantă: Buna Vestire (Blagoveștenia, din slavonă, blagověštenije) zi care este legată de o serie de ocupații. Atunci se afumau pomii, se curățau gunoaiele de prin grădini pentru a stimula fertilitatea. Erau și previziuni legate de mersul vremii și se spunea că, la fel cum va fi vremea la Buna Vestire, așa va fi și Paște sau la Florii. De la Buna Vestire se spune că încep să cânte cucii.

Buna Vestire este prima mare sărbătoare de primăvară și în trecut În această zi se curățau grădinile și se făceau focuri din resturi vegetale în grădini.

O sărbătoare care era importantă în vechime se numește ”Cai lui Sântoader” și ținea opt zile, după Lăsata Secului.

Lăsata Secului este ultima zi înainte de începerea unui post (îndeosebi a postului Paștelui. Aveau loc petreceri cu joc, mâncare și băutură: „Era ultima duminică în care să făce verjel cu tinerii satului. Feciorii nămiau muzicanți și cu muzica străbăteau tot satu’ cântând și chiuind” (…) În fiecare gospodărie se prepara mâncare cu carne și se chefuia: „La lăsatu’ săcului oamenii mănâncă mâncăruri mai bune. Fiecare familie face o masă bogată” (idem; Vadu Izei); „Duminică sara, oamenii fac mâncăruri bune, mănâncă și petrec cu horincă (…) A doua zi, femeile curățau vesela cu cenușă, pentru a se pregăti de post: „Luni dimineață femeile leșiau toate vasele cu leșie de cenușă, ca să poți mânca de post din ele”, se menționează în Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua semnat de Dorin Ștef.

  • ”Sântoaderii sunt o herghelie divină, formată din opt feciori frumoşi îmbrăcaţi în costume populare de sărbătoare cu copite în opinci şi cozi de cal în cioareci, condusă de Sântoaderul cel Mare sau de Sântoaderul cel Şchiop. Se credea că aceştia intră prin casele cu şezători şi iau fetele la joc, zboară cu ele, le lovesc cu copitele etc. De aceea, nici o fată nu părăsea locuinţa în Săptămâna Caii lui Sântoader ca să meargă la şezătoare”, scrie Ion Ghinoiu în ”Calendarul țăranului român”.

Era aici și un lucru practic, fiind sfârşitul perioadei şezătorilor de iarnă, astfel că oamenii aveau nevoie de mai multă odihnă pentru că noaptea se scurtează şi începe munca la câmp.

Iată ce spune Ion Ghinoiu despre Blagoveștenie

  • ”Buna Vestire sau Blagoveştenia este ziua când Biserica creştină prăznuieşte vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naşte Fiul fără înaintaşi, Iisus Hristos. Sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta este numită în Calendarul popular şi Ziua cucului. La Blagoveştenie se efectuau multe acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă, a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit”.

Cum este vremea pe 20 martie

Martie este o lună capricioasă, iar datele despre cum a fost vremea în ultimii ani arată acest lucru. În unii ani temperaturile trec de +23 de grade, iar în alții ninge chiar și la câmpie.

Pentru ziua de luni, 20 martie 2023, termometrele vor indica o temperatură medie a aerului ce va avea valori mult mai ridicate decât cele normale pentru perioadă în care ne aflăm.

Regimul pluviometric va fi supraabundent în regiunile vestice, nordvestice, dar și local în zonele centrale. Afectată va fi și zona Munților Apuseni și în nordul Carpaților Orientali. În rest, regimul pulvometric va fi deficitar.

În București, vremea va continua să fie mai caldă decât este așteptat la această dată din an. Gradele din termometre se vor situa în jurul valorii de 18 grade Celsius, iar șansele de precipitații sunt destul de scăzute. Vântul va sufla slab și moderat, iar cerul va fi parțial înnorat.

Prognoza meteo luni, 20 martie 2023, în principalele orașe din țară

Temperaturile maxime de luni, 20 martie 2023 în principalele orașe ale țării:

Timișoara: 17 grade Celsius, Precipitații: 20%, Umiditate: 63%, Vânt: 8 km/h

Oradea: 17 grade Celsius, Precipitații: 0%, Umiditate: 59%, Vânt: 18 km/h

Baia Mare: 16 grade Celsius, Precipitații: 20%, Umiditate: 59%, Vânt: 8 km/h

Cluj Napoca: 17 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 52%, Vânt: 6 km/h

Sibiu: 17 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 51%, Vânt: 8 km/h

Alba Iulia: 18 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 52%, Vânt: 10 km/h

Craiova: 19 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 56%, Vânt: 8 km/h

Târgu Jiu: 18 grade Celsius, Precipitații: 20%, Umiditate: 55%, Vânt: 6 km/h

Suceava: 17 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 58%, Vânt: 10 km/h

Bacău: 17 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 49%, Vânt: 14 km/h

Botoșani: 16 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 55%, Vânt: 8 km/h

Miercurea Ciuc: 14 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 55%, Vânt: 13 km/h

Brașov: 16 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 51%, Vânt: 5 km/h

Ploiești: 18 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 50%, Vânt: 11 km/h

Buzău: 19 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 48%, Vânt: 13 km/h

Târgoviște: 17 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 51%, Vânt: 10 km/h

Iași: 17 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 50%, Vânt: 11 km/h

Galați: 18 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 53%, Vânt: 8 km/h

Brăila: 18 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 52%, Vânt: 8 km/h

Constanța: 12 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 73%, Vânt: 14 km/h

Tulcea: 16 grade Celsius, Precipitații: 10%, Umiditate: 59%, Vânt: 18 km/h



Sursa: www.hotnews.ro

Mai multe stiri

Ultimele Stiri