Viteza de creştere a salariilor în industrie, construcţii, turism a depăşit-o pe cea a salariilor pentru slujbe de birou în ultimii doi ani în SUA. Pentru cămăşile albastre veniturile au crescut cu 14,7% între 2020 şi 2022, faţă de 7,5% pentru gulerele albe.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, această tendinţă poate fi explicată prin raportul dintre cerere şi ofertă, mai favorabil angajaţilor din producţie şi alte sectoare ce presupun cu preponderenţă muncă fizică. Diminuarea imigraţiei în SUA şi alegerea de a ieşi mai devreme la pensie, din timpul pandemiei, au accentuat dificultatea de a găsi angajaţi potriviţi în sectoarele cu venituri mai mici. În plus, mobilitatea mai mare a salariaţilor a generat oferte competitive la schimbarea locului de muncă. Câştigul mediu orar a depăşit inflaţia în ultimele trei luni în SUA, trend susţinut de segmentul cu venituri reduse.
„Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că punctul de plecare este diferit, baza mai mică făcând ca, în ciuda ritmului de creştere mai ridicat, salariul unui angajat din IT să fie cu 47,9% mai mare decât cel al unui lucrător din industrie în iulie, uşor în scădere de la 49,9% diferenţă în iulie 2022. Dacă privim la salariile din domeniile IT şi financiar faţă de cele din industrie şi ospitalitate, raportul devine şi mai mare. Diferenţa înregistrează o valoare de 65,1% pentru datele din luna 2023, în comparaţie cu procentajul de 67,3% înregistrat în luna iulie a anului precedent”, precizează analistul XTB România.
Diferenţa de ritm dintre categorii ar putea fi accentuată în primă instanţă de dinamica recentă, deşi efectele de durată ale avansului tehnologic sunt dificil de estimat. Inteligenţa artificială pune în pericol mai ales locurile de muncă din birouri, în timp ce, deocamdată, cele care implică muncă fizică sunt mai bine adăpostite.
O distribuţie inegală a ofertei de absolvenţi de facultăţi în raport cu lucrătorii din industrie sau cu cei cre practică meserii „manuale” generează consecinţe resimţite din ce în ce mai intens în ultimii ani, atât în SUA, cât şi în state europene vestice (între care Germania), sau estice, inclusiv în România.
Deşi migraţia forţei de muncă dinspre est înspre vestul european a soluţionat temporar nevoile economiilor vestice, orientarea spre servicii şi munca de birou în detrimentul şcolilor ce pregătesc forţă de muncă pentru industrie sau meserii cu aplicabilitate fizică produce repercusiuni şi în Europa de Vest. Chiar şi Germania, unde profilul şcolilor vocaţionale e mai puternic decât în restul Europei, se confruntă cu un deficit de forţă de muncă.
O astfel de poziţionare în privinţa neadaptării absolvenţilor la nevoile din piaţa muncii se simte şi în SUA, dar mai puţin acut.
În România, deficitele sunt accentuate de ponderea tot mai redusă a absolvenţilor de…