-1.4 C
București
miercuri, 8 februarie 2023

Inflaţia ridicată, întreruperile lanţului de aprovizionare cauzate de creşterea costului materiilor prime – efectele războiului din Ucraina asupra producătorilor de medicamente generice

Publicat pe



Cum sunt afectaţi producătorii de medicamente generice de invazia Ucrainei de către Rusia

„Situaţia geopolitică a produs un şoc puternic în industria farma care şi-a revenit cât de cât, odată cu ridicarea măsurilor impuse de (de guvern pentru a stăvili n. red.) Covid-19. Implicaţiile imediate ale situaţiei geopolitice sunt inflaţia ridicată, întreruperile lanţului de aprovizionare cauzate de creşterea costului materiilor prime, materialelor, utilităţilor, transportului. Există un nivel de risc record care decurge din inflaţia aflată la cote alarmante. Cel mai mare risc este tratarea unui număr din ce în ce mai mic de pacienţi cu medicamente generice, creşterea cheltuielilor CNAS cu compensarea medicamentelor tot mai scumpe, reducerea economiilor de cost, şi nu în ultimul rând viabilitatea mediului de afaceri”, a spus Daniel Bran pentru Economica.net.

Efectele liberalizării pieţei de energie şi gaze asupra costurilor de producţie pentru medicamentele generice

„În această perioadă, companiile calculează noile costuri de producţie şi evaluează sustenabilitatea medicamentelor din portofoliu. Acest proces este efectuat de toate companiile, atât de cele cu producţie locală, cât şi de cele cu producţie în afara ţării. Astfel, creşterile componentelor de producţie ca urmare a procesului inflaționist sunt în anul 2022 faţă de cele din anul 2021:

  • la gaze naturale – creştere cu 130%;
  • la energie electrică – plus 200%;
  • la materii prime – între 20% și 60%;
  • la ambalaje – cu 15% în perioada analizată;
  • la folii – cu 20%;
  • la transport maritim – cu 300%;
  • la transport aerian – cu 250%, a spus Daniel Bran, vicepreşedintele APMGR, în interviul acordat pentru Economica.net.

Creşterile succesive ale costurilor de producţie ale medicamentelor generice cumpărate din farmacii nu se reflectă în preţurile finale ale medicamentelor, plătite de pacienţi.

“Medicamentele compensate de către stat au preţul reglementat de către Ministerul Sănătăţii, ceea ce presupune că un producător nu poate transfera impactul inflaţiei în preţul final, aşa cum o fac producătorii din alte industrii, precum cei de bunuri de larg consum. Ministerul Sănătăţii stabileşte preţul cel mai mic dintr-un coş de ţări membre UE, 12 la număr (prin Ordinul MS nr. 368/2017). La acest preţ, cel mai mic, se adaugă taxa clawback care este în realitatea mult mai mare: 28% din preţul de raft al medicamentului, în loc de 20%, pentru un medicament generic de import, compensat integral, care are preţ de producător între 5 şi 50 de lei, 26% din preţul de raft al medicamentului, în loc de 20%, pentru un medicament generic, compensat integral, care are preţ de producător între 50 şi 100 de lei. La aceste două măsuri se adaugă impactul inflaţiei care a determinat creşterea costului tuturor materiilor prime, materiale. Toate aceste măsuri au un efect dramatic asupra disponibilităţii medicamentelor generice cu preţuri de până la 50 de lei. Comparativ cu alte state membre, în România există un paradox: pacienţii au acces la medicamente inovative, dar au probleme în a accesa tratamentele cu medicamente generice”, a explicat Daniel Bran pentru Economica.net.

Soluţiile propuse de APMGR autorităţilor pentru a stăvili efectele negative ale acestor scumpiri asupra producătorilor de medicamente generice.

Reducerea taxei clawback cu 6-8% pentru medicamentele generice şi indexarea cu inflaţia a medicamentelor de până la 50 de lei (Bulgaria a ajustat cu inflaţia medicamentele cu preţ mic) sunt soluţiile propuse de producătorii de medicamente generice autorităţilor pentru a face faţă situaţiei de criză cu care se confruntă, a spus pentru Economica.net Daniel Bran.

Întâi, contextul

Taxa clawback plătită de producătorii de medicamente – introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – e în prezent a treia sursă de bani la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), potrivit analizelor lunare despre subiect, realizate de Economica.net.

Clawback a adus la FNUASS 2,63 de miliarde de lei în primele nouă luni din acest an, în creştere nesemnificativă faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2021, arată execuţiile Fondului comparate de Economica.net.

În al doilea an al crizei Covid-19, clawback a adus la FNUASS venituri de 3,58 de miliarde de lei, cu 1,94% mai mari decât cele din 2020, arată analiza făcută de Economica.net.

  • Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

“Taxa clawback se aplica în mod diferenţiat pentru medicamente inovative pentru care reprezintă 25% din preţul de raft al medicamentelor, pentru generice produse local, taxa e 15% din preţul de raft al medicamentelor, iar pentru generice şi biosimilare din import, taxa clawback e 20% din preţul de raft al medicamentelor. Din cauza modului în care se calculează taxa clawback şi anume la preţul de raft care include adaosurile pentru distribuţie şi farmacii, taxa clawback pentru un medicament generic compensat integral este cu 6-8% mai mare decât stipulează Legea 53/2020. Medicamentele generice cu preţ de producător sub 25 lei reprezintă 85,4% în volum şi 34,3% în valoare din consumul total de medicamente cu prescripţie din România. Aşadar medicamentele generice tratează marea majoritate a populaţiei. Fără medicamentele generice, cheltuielile cu medicamentele inovative ar fi nesustenabile. Soluţia APMGR este scăderea taxei clawback pentru medicamentele generice cu 6-8%, reprezentând procentul care este plătit suplimentar de către medicamentele generice. Aceasta măsură ar asigura continuitatea medicamentelor generice accesibile pentru pacienţi şi ar îmbunătăţi capacitatea de finanţare a autorităţilor pentru medicamentele inovative”, a explicat pentru Economica.net Daniel Bran, vicepreşedintele APMGR.



Sursa: www.economica.net

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri