13 C
București
luni, 3 octombrie 2022

Efectele pandemiei de COVID-19 în educație: Cum au gestionat școlile europene învățământul

Publicat pe


Raportul
comparativ Eurydice 2022, efectuat de European
Education and Culture Executive Agency, arată
că, în 2020/2021, școlile au rămas în mare parte deschise.

Multe școli aveau o digitalizare modestă înainte de pandemie Foto: Arhivă

România se numără însă printre cele care au avut cea mai scurtă
perioadă de predare față în față, fapt care a dus la creșterea
inegalităților.

Pandemia de COVID-19 a supus
sistemele de educație din Europa unor presiuni fără precedent.
Fiecare țară a reacționat, căutând soluții de reorganizare
pentru depășirea dificultăților predării și învățării. Iar
acestea au fost fie să țină școlile deschise, fie să le închidă
și să mute învățarea în sistemul online și/sau aplicarea unui
sistem mixt.

Foarte puține
școli au fost pregătite pentru a face față acestei situații. Nu
au știut care dintre tehnologii și metodologii sunt cele mai
potrivite predării la distanță, în ceea ce privește eficiența,
securitatea și accesibilitatea. Profesorii au fost nevoiți să se
adapteze rapid la noi modele de predare în care nu fuseseră
neapărat pregătiți, iar elevii să se bazeze, inițial, pe
propriile resurse pentru a continua să învețe de la distanță
folosind manualele, internetul și televiziunea.

Șase țări nu au închis deloc școlile 

Raportul
Eurydice ia în considerare anul școlar 2020-2021 și realizează
comparații între acțiunile luate la nivelul claselor a IV-a și a
VIII-a. Analiza arată că, în Europa, școlile au rămas în mare
parte deschise pe parcursul anului școlar 2020/2021. Cu toate
acestea, numai Spania, Finlanda, Elveția, Islanda și Liechtenstein
au menținut școlile deschise pentru cursurile față în față la
clasele a IV-a și a VIII-a, pe tot parcursul întregului an școlar.
Și în Suedia școlile au rămas deschise, dar în unele cazuri
acestea au permit permisiunea de a muta cursurile față în față
în sistem mixt sau la distanță.

În
majoritatea celorlalte sisteme de învățământ, școlile și-au
adaptat practicile obișnuite de predare și învățare prin
trecerea la învățământul la distanță și/sau la învățământ
mixt pentru o parte a anului școlar. Închiderile complete de școli
din cauza pandemiei au fost destul de rare și de durată relativ
scurtă. Învățământul la distanță a fost a doua cea mai comună
formă de organizare școlară în pandemie. Școala la distanță a
avut o durată mai mică de o lună în Franța, Ungaria și Malta și
de cinci luni sau mai mult în Cehia, Grecia, Italia, Lituania,
Polonia, Macedonia de Nord și Turcia.

Unde se situează România

Elevii
de clasa a VIII-a au petrecut mai mult timp în online, comparativ cu
cei de clasa a IV-a, ceea ce a produs îngrijorări cu privire la
cariera lor școlară, dezvoltarea socială, sănătatea mintală și
bunăstarea lor, mai notează raportul.

România
este pe ultimul loc în Europa, alături de Polonia și Turcia, cu
doar două luni și jumătate în care școala a fost complet
deschisă pentru elevii de clasa a IV-a. În restul timpului, România
figurează cu perioade relativ egale de școală în sistem hibrid și
școală online, pe când în Polonia și Turcia a fost preferată
aproape exclusiv școala online, cu foarte puțin timp petrecut în
sistem hibrid.

Cât
privește clasa a VIII-a, România este iar la coada clasamentului,
cu doar două luni și jumătate de școală în format clasic, la
fel ca Polonia și Bulgaria. O perioadă mai scurtă decât noi au
avut Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Letonia, în timp ce
în Turcia școlile au fost deschise pentru predarea față în față
la casa a VIII-a aproape șase luni.

Analiza
menționează că la suspendarea totală a cursurilor au apelat
Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Portugalia, România, Muntenegru,
Macedonia de Nord și Turcia, dar că aceasta s-a întins pe o
perioadă scurtă – una-două săptămâni – imediat înainte sau
după vacanțele școlare.

Raportul
citează diverse studii, precum
și o analiză a Comisiei Europene, potrivit cărora pandemia a
accentuat
inegalitățile dintre elevii cu rezultate slabe la învățătură
și
care provin din
medii dezavantajate. Aceștia
nu au avut acces la resurse digitale de învățare, comparativ
cu ceilalți care
au avut de înfruntat mult mai puține obstacole.

Exemplul Finlandei

Raportul
mai notează că acolo unde infrastructura digitală era prezentă în
școli, sistemul s-a putut adapta, cel mai bun exemplu fiind
Finlanda, care avea acest tip de infrastructură dinainte de
pandemie. Aceasta pentru că, în 2015, guvernul a susținut
inițiativa „calculatoare pentru toți”, în care au fost
colectate computere uzate care au fost donate școlarilor și
studenților, iar în 2016, tot autoritățile naționale au finanțat
o rețea de profesori-tutori care s-a dovedit a fi esențială în
pregătirea profesorilor pentru predarea la distanță. Experiență
în sistemul de management al învățării la distanță au avut și
multe dintre școlile din Letonia, Suedia, Ungaria, Țările de Jos,
Lituania și Danemarca. La polul opus, au fost cele din Albania,
Franța, Germania, Cipru, Bosnia și Herțegovina.

Cât
privește accesul la un device digital pentru fiecare, raportul
menționează că doar 17,3% dintre elevii de clasa a IV-a aveau
acest privilegiu în 2019. Cel mai bine echipat sistem de educație
digitală a avut Malta, unde un computer era disponibil pentru
fiecare elev în proporție de 94,8%, în timp ce în Danemarca,
Suedia și Norvegia proporția a fost de 65-70%. La polul opus – cu
5% acces individual la computere în școli – s-au situat Turcia,
Albania, Austria, Cipru, Italia, Portugalia, Serbia și Muntenegru.



Sursa: adevarul.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri