2 C
București
vineri, 3 februarie 2023

Europa, încălzită și luminată de interesele SUA

Publicat pe



În frenezia susținerii Ucrainei și a condamnării Rusiei, afirmația că o iarnă foarte friguroasă și prețul mare ale energiei ar face în Europa un număr mai mare de victime decât războiul din Ucraina ar fi pusă cu siguranță pe seama propagandei ruse care încearcă să reducă moralul europenilor și să-i oblige pe liderii politici să pună presiuni pe regimul de la Kiev pentru a accepta condițiile unei păci dictate de Moscova.

Însă informația de mai sus este publicată de The Economist, pe baza unui studiu al relației istorice dintre mortalitate, frig și costul energiei. În funcție de temperaturile din această iarnă și de măsurile de sprijin pe care le vor lua guvernele, numărul deceselor din Europa ar urma să fie mai mare decât media istorică cu 30.000 până la 300.000, arată The Economist.

În Germania, autoritatea pentru protecție civilă și ajutor în caz de dezastre le cere cetățenilor să-și facă stocuri de baterii, lanterne, lumânări, avertizând că exista posibilitatea de a rămâne fără apă curentă și fără lumină și încălzire. În Marea Britanie, BBC avertizează asupra riscului unor pene majore de curent, iar The Guardian scrie că 3 milioane de britanici cu venituri mici nu își mai pot permite să plătească factura pentru încălzire, iar asta poate avea efecte fatale.

Nici industria nu arata mai bine. Financial Times scrie că cererea de gaze naturale a scăzut cu 25% în țările UE comparativ cu anul precedent, pe măsură ce fabricile și-au redus sau au încetat producția. În cazul unei ierni grele, exista riscul ca marii consumatori (industria siderurgică, producătorii de îngrășăminte și mase plastice) să-și înceteze activitatea. Experți și politicieni atrag atenția că iarna aceasta ar putea fi una ușoară în comparație cu cele ce vor veni, câtă vreme țările europene au stocuri de gaze asigurate pentru următoarele luni, stocuri realizate încă din perioada în care Rusia furniza gaze naturale. Premierul Belgiei, Alexander de Croo vorbea despre circa zece ani de sacrificii pentru cetățenii europeni. Acum, relatările Financial Times arată că aceste sacrificii pot însemna și dezindustrializarea UE.

În aceste condiții, nu este de mirare că președintele Franței a vorbit despre necesitatea unui acord între Rusia și Ucraina care să ia în considerare și interesele de securitate ale Rusiei, o declarație făcută imediat după întoarcerea din vizita pe care Emmanuel Macron a făcut-o la Washington. Care să fie însă interesele de securitate la care a făcut referire liderul de la Elysee? Să fie cele amintite de Vladimir Putin chiar la declarațiile făcute alături de Macron, la Moscova, cu puțin înainte de invadarea Ucrainei, acele condiții pe care Putin le-a prezentat Statelor Unite și NATO la finalul anului trecut: oprirea extinderii NATO, retragerea rachetelor din apropierea granițelor Rusiei și reducerea infrastructurii NATO din Europa la nivelul din 1997 (înaintea extinderilor spre Est)?

La acel moment, Statele Unite și aliații europeni au spus ferm că nu vor exista negocieri cu Rusia pornind de la aceste condiții. Însă după zece luni de război, după ralierea Europei la eforturile de înarmare a Ucrainei depuse de SUA, a venit momentul pentru ca până și voci din interiorul Council on Foreign Relations de la Washington să spună că Rusia are îngrijorări de securitate legitime, așa cum o face Charles Kupchan, într-un articol publicat de The New York Times. ”Vestul va trebui să retragă Rusia și Ucraina de pe front și să le aducă la masa negocierilor”, iar asta ar putea însemna și ca Ucraina să ”își retragă intenția de a adera la NATO”. ”Moscova are îngrijorări de securitate legitime legate de modul în care NATO începe să se instaleze de partea cealaltă a frontierei de peste 1500 de kilometri pe care Rusia o are cu Ucraina”.

Într-un articol publicat de Project Syndicate, directotul de data această al European Council on Foreign Relations, Mark Leonard, scrie că Europa și SUA au atins apogeul unității transatlantice, moment din care degradarea relațiilor pare inevitabila. Pericolul, în viziunea șefului ECFR nu este administrația Biden, ci probabila revenire la putere a republicanilor din aripa Trump a partidului, cu viziuni mult mai ferme împotriva Chinei, a liberului schimb și a Europei. ”Europenii trebuie să folosească următorii doi ani pentru a-și reduce dependenta de SUA. Dacă Biden va candida din nou și va câștiga, atunci o Europă mult mai autonomă va putea fi un partener mai bun pentru SUA. Dacă Trump sau un alt politician eurosceptic va deveni președinte, atunci europenii vor avea cel puțin o poziție mai bună pentru furtuna ce va veni. Având doar doi ani până la alegerile din SUA, europenii trebuie să ridice ziduri împotriva noului val republican”.

Cancelarul Olaf Scholz a luat distanță față de poziția dura a neoconservatorilor din administrația Biden și a declarat, la începutul lunii decembrie, că este pregătit să discute cu Vladimr Putin, dacă acesta este va renunța la războiul din Ucraina. Olaf Scholz a arătat că Europa ar trebui să revină la ”ordinea pașnică” de dinaintea războiului, înțelegând prin aceasta situația de dinaintea invaziei din februarie anul acesta. Scholz a spus că Europa trebuie să rezolve ”toate chestiunile de securitate comună” cu Rusia.

Același Scholz declarase anterior că relațiile cu Statele Unite încep să se tensioneze. Miniștrii Economiei din Franța și Germania au acuzat Statele Unite că nu arată suficientă ”solidaritate” cu Europa și nu reduc costul energiei. UE a impus Rusiei sancțiuni care au schimbat o dependență cu alta, europenii ajungând să plătească de patru ori mai mult pentru carburanți decât cetățenii americani. La aceasta se adaugă angajamentele și contractele pentru înarmare încheiate de aliații europeni din NATO, principalii furnizori fiind marile companii de profil din Statele Unite. ”Realitatea este că, dacă judecăm la rece, țara care a profitat cel mai mult de pe urma acestui război este SUA, pentru că vând gaz la preț mai mare și pentru că vând mai multe arme”, spunea un oficial european, citat de Politico.

Iar cea mai mare nemulțumire a liderilor europeni este Legea pentru Reducerea Inflației data de administrația Biden, o lege care interzice practic accesul pe piața americană a producătorilor străini de vehicule electrice, precum și a altor industrii europene de vârf. În contextul scumpirii excesive a energiei, industria europeană pare să nu aibă de ales decât să migreze cu totul în Statele Unite.

Unul dintre jurnaliștii importanți de la Politico.eu, Nicholas Vinocur, scrie că războiul din Ucraina este ”doar o fațetă a duelului strategic mai mare dintre SUA si China, care va avea mereu întâietate în fața intereselor UE”. Din perspectiva SUA, asta nu ar implica doar decuplarea economică de China, ci regândirea globalizării și revenirea Statelor Unite la o industrie suficientă în domeniile de vârf, indiferent că asta va fi sau nu dăunător pentru Europa.





Sursa: www.cotidianul.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri