Mai puțin celebri decât vulcanii de la Pâcle, Fierbătorile de la Beciu pot deveni rapid un reper turistic al Buzăului. Comuna Scorțoasa, unde se află acestea, a obținut un statut atractiv pentru investiții.
Sunt mulți turiștii
care vizitează rezervația naturală Vulcanii Noroioși, din județul Buzău, însă
puțini dintre ei știu pe raza cărei localități se află. Scorțoasa este numele
comunei binecuvântate cu unul dintre cele mai frumoase fenomene naturale.
Cei mai cunoscuți
sunt vulcanii de la Pâclele Mari și Pâclele Mici. Astfel de fenomene mai sunt
în Europa, însă vulcanii din comuna Scorțoasa sunt unici deoarece bat recorduri:
Pâclele Mari sunt cei mai înalți iar Pâclele Mici se găsesc pe cel mai extins
platou.
Scorțoasa a primit
zilele trecute un nou statut care îi permite să se dezvolte și să se promoveze
mai mult, cu ajutorul fondurilor europene. Comuna aflată pe teritoriul
Geoparcului Ținutul Buzăului se numără printre cele 21 de localități din țară
care au fost atestate, prin decizie a Guvernului, ca zone cu resurse turistice.
„Prin promovarea ca
zone cu resurse turistice, aceste localităţi vor beneficia de şanse mai mari de
dezvoltare prin atragerea fondurilor europene, ȋn condiţiile ȋn care proiectele
de infrastructură turistică, tehnică şi de protecţia mediului vor fi promovate
cu prioritate, prin programele naţionale, regionale şi judeţene de dezvoltare”,
arată Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Primește o șansă de
a se dezvolta turistic inclusiv satul Beciu, localitate pe raza căreia se
găsesc Fierbătorile de la Beciu, cei mai activi vulcani noroioși din Europa. Suprafața
modelată de scurgerile de noroi are circa 40 de metri lungime și 20 de metri
lățime.
Fierbătorile de la Beciu se află în comuna Scorțoasa. SURSA Iulian Bunilă
Satul Beciu se află
într-o vale, iar asfaltul se termină în mijlocul localității. De acolo se
parcurge un drum de pământ destul de îngust, care pe hărțile online apare ca DC
97, ce face legătura cu satul Arbănași, din Beceni. După trei kilometri de
urcat printre ierburi și arbuști, descoperi zona vulcanică.
Decizia este una
importantă pentru dezvoltarea turismului în arealul din jurul vulcanilor
noroioși. Autoritățile pot accesa mai ușor fonduri pentru modernizarea
infrastructurii rutiere și a rețelei de utilități.
„Pe Anghel Saligny,
cei de la Drumuri au apropbate fonduri pentru drumul de la Sătuc pînă la
Vulcanii Noroioși, iar noi, pe Compania Națională de Investiții, avem de la
Policiori, intersecție, până la Beciu. Proiect de asfaltare avem și în satul
Beciu. Există studiul de fezabilitate deja, iar acum sperăm să identificăm rapid
surse de finanțare”, declară Vasile Săcuiu, primarul comunei Scorțoasa.
Avantaje pentru investitori
Principalii
beneficiari ai deciziei Guvernului sunt însă viitorii investitori în turismul
local. Teritoriul localității Scorțoasa, inclusiv zonele din apropierea
vulcanilor noroioși, devine atractiv pentru aceștia, potrivit așteptărilor
împărtășite de primarul comunei.
„Noi ne zbatem să
asigurăm modernizarea infrastructurii, drumuri, apă, canalizare, pentru ca zona
să devină atractivă. Dezvoltarea turistică va fi realizată însă de investitorii
privați. De ce am plecat la drumul ăsta? Simplu. Cine depune un proiect pe GAL,
de exemplu, dacă sunt într-o zonă cu potențial turistic, cum suntem noi acum,
pleacă cu un punctaj în plus, de 20, chiar 25 de puncte, în evaluarea
dosarului. Înainte, trebuia să plece de la zero și de aceea zona nu s-a dezvoltat
aproape deloc”, precizează Vasile Săcuiu.
Detalii despre Scorțoasa din Buzău
Scorțoasa este o
comună formată din satele Balta Tocila, Beciu, Dâlma, Deleni, Golu Grabicina,
Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori și Scorțoasa
(reședința). Comuna se află în depresiunea Policiori din valea râului Sărățel
și pe raza ei se află o parte din rezervația Vulcanii Noroioși. Ea este
traversată de șoseaua județeană DJ 102F care o leagă de Berca (și DN10) la sud
și de Mânzălești la nord, constituind o rută de acces către Vulcanii Noroioși.