8.3 C
București
vineri, 25 noiembrie 2022

Florica Maria Sas, ardeleanca ambițioasă care a ajuns din haremul turcesc în înalta societate britanică. Apreciată de regi, a fost și exploratoare de succes

Publicat pe


Florica Maria Sas s-a născut la Aiud, pe data de 6 august 1841. La vârsta de numai șapte ani a rămas orfană. Revoluția din 1848 a forțat mâna destinului fetiței, silind-o să părăsească locuința în care s-a născut și, implicit, orașul natal. S-a văzut nevoită să plece din Transilvania, luând drumul Munteniei. A avut o soartă de film holywoodian, cu un scenariu tumultuos , aproape de limitele incredibilului. Tăria de caracter, dârzenia și norocul au constituit principalele ei atuuri.

Cum a ajuns Florica în haremul otoman

Pe când era copilă, Florica a fost răpită dintr-o tabără de refugiaţi şi dusă într-unul din haremurile Imperiului Otoman. Apoi, adolescenta de 18 ani avea să fie oferită spre vânzare ca sclavă. Pe atunci, se practica metoda ca tinerele să fie obligate să trăiască în haremul pașei din Vidin, cel care a cumpărat-o, însă destinul i-a rezervat Floricăi un alt curs al vieții.

Șansa a făcut să-i apară în existență un explorator britanic, sir Samuel White Baker. Acesta, de cum a văzut-o, a fost pur și simplu vrăjit de frumusețea ardelencei. De aceea, la început, a încercat să o răscumpere. S-a lovit de un refuz categoric al “proprietarului”, fapt ce l-a determinat să o răpească. Împreună au fugit în Imperiul Austro-Ungar, pentru a fi în siguranţă. Cu timpul „iubirea la prima vedere” dintre
cei doi s-a transformat într-o dragoste de lungă durată.

Mariajul care i-a schimbat viața

Sir Samuel White Baker s-a căsătorit cu Florica Maria Sas, dându-i un nume nou și oferindu-i o viață cu totul diferită decât cea pe care o avusese din fragedă copilărie. Urmându-și peste tot soțul, fără a-și uita statutul de sclavă în haremul otoman, Florica Maria, devenită după căsătorie lady Florence Baker, a dus o acerbă și neîncetată luptă împotriva sclavagismului. Pentru asta, în calitate de consoartă a cunoscutului explorator britanic, a călătorit spre izvoarele Nilului, până la lacul Albert, din Africa, militând cu dârzenie împotriva comerțului cu sclavi.

Așa cum stă scris în analele vremii, copilăria Floricăi Maria sau Lady Florence Baker nu a fost ușoară. Răpirea, viața de sclav din captivitatea otomană au marcat-o suficient de tare. De aici și neobosita ei dorință de a lupta împotriva negoțului de oameni. Cutezanța şi povestea sa de viaţă au făcut ca tânăra femeie să le câştige respectul reticenţilor britanici, ba, mai mult, în calitate de nevastă a lordului Samuel White Baker, să fie acceptată în cele mai înalte cercuri ale societăţii Regatului Unit al Marii Britanii.

Împreună, au organizat expediţii primejdioase pe teritoriul continentului african, participând la una dintre cele mai mari descoperiri geografice ale vremii: zona de izvorâre a marelui Nil. S-au ajutat unul pe altul în descoperiri geografice care le-au adus faima, fiind cruciale pentru ca Anglia să înţeleagă modul în care se schimbă continuu peisajul lumii. Munca lor asiduă le-a adus recompense.

Florica Maria Sas-Baker

O recunoaștere la nivel înalt

Astfel, au primit o medalie de aur din partea prestigioasei “Royal Geographical Society”, iar soțului ei i-a fost oferit gradul de cavaler. Cu toate acestea, cei doi s-au confruntat cu multe obstacole. Printre ele, o suită de multe șicane în momentul în care conservatoarea societate britanică a aflat trecutul Floricăi Maria. A fost pusă la îndoială inclusiv legitimitatea căsătoriei celor doi. Însă decizia soțului ei a fost de nezdruncinat.

Sam şi Florence s-au folosit de tot farmecul şi vivacitatea lor, reuşind să probeze că românca era o soţie perfectă, modestă şi respectuoasă. Era suficient pentru a fi astfel acceptați în înalta societate britanică de către prinţul şi prinţesa Ţării Galilor. Din cele consemnate de istorici, se pare că doar Regina Victoria a avut o atitudine rezervată, distantă chiar, deoarece ar fi presupus, și se pare că avea dreptate, că românca a întreţinut relaţii intime cu soţul ei înainte de căsătorie.

Ajunși la o vârstă la care gesturile nechibzuite se răresc, bogați fiind și mai ales recunoscuți de către aristocraţia britanică și nu numai, Florica şi Sam au trăit o perioadă de liniște și de participare la viața mondenă. Totuşi, amintirea perioadei în care a fost sclavă și-a spus cuvântul atunci când viceregele Egiptului din acea vreme le-a înaintat o ofertă de a se întoarce în Africa pentru a lupta și a pune capăt comerţului cu oameni. Acea negustorie ce a distrus vieţile a mii de africani şi care alimenta traficul cu carne vie din Imperiul Otoman.

Un final umbrit

Având la dispoziție o mică armată, Florica şi Sam au dus ani buni un război deschis împotriva unui sistem lacom şi adânc înrădăcinat, lupta lor scoțând la iveală ororile comerţului cu sclavi negri, o componentă fundamentală a sistemului economic şi politic al Imperiului Otoman din acea vreme. Florica Maria Sas sau Lady Florence Baker a murit la data de 11 martie 1916, în Newton Abbot, pe teritoriu englez. În arhiva celebrului ziar „The Times” a apărut o ştire despre moartea ei și mai ales despre uimitoarea sa poveste de viaţă. „Lumea n-a băgat de seamă.

Ştirea morţii doamnei Baker a trecut pe planul doi. Pentru că, în ziua în care Lady Baker a trecut în nefiinţă, opt oameni au fost ucişi la Verdun. Din păcate, povestea unei foste sclave, care a scăpat din harem şi a explorat Africa, a călătorit în lumea largă alături de iubirea ei, a părut un lucru mai puţin important”, nota prestigiosul cotidian britanic, care nu a uitat să scrie la moartea ei că românca vorbea curent șapte limbi: româna, maghiara, germana, turca, engleza, araba şi kiswahili (limbă vorbită în Africa Centrală şi de Est). Întreaga experiență de explorare a cuplului a fost expusă în multe cărți, printre care: Ismailia, Wild Animals, Ways, To the Heart of Nile, Darkest Africa.





Sursa: www.impact.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri