Într-un interviu acordat publicației maghiare Maszol, liderul UDMR Kelemen Hunor a spus că o explicație pentru marginalizarea UDMR poate fi intenția președintelui Klaus Iohannis, care oricum nu a mișcat un deget ca să se asigure că coaliția merge mai departe. În plus, Hunor a spus că ”eșecul total” al aderării României la Schengen aparține lui Klaus Iohannis și fostului ministru de externe Bogdan Aurescu. Cele două atacuri la președintele Klaus Iohannis au loc după ce șeful statului a refuzat să dea mână cu liderii UDMR în timpul consultărilor de la Cotroceni pe tema rotativei guvernamentale.
Liderul UDMR a mai spus că partidul vede în Parlamentul European un partener, în ciuda unelor nemulțumiri ale comunității maghiare cu privire la instituțiile europene. În același timp, el consideră adoptarea antimaghiarismul în campania electorală ar fi o ”cale greșită” pentru partidele românești.
Hunor Kelemen a mai vorbit despre ”lăcomia” românilor din timpul negocierilor de la rotativa guvernamentală, despre rolul partidului în opoziție și despre provocările alegerilor din 2024.
Să începem prin a recapitula ultimii doi ani și jumătate. Cum caracterizați activitatea UDMR la guvernare?
În 2020, am spus că vom prelua guvernarea dacă vor fi condiții, pentru că suntem convinși, și încă suntem, că folosind instrumentele guvernării putem ajuta mai bine și mai mult comunitatea maghiară din Transilvania. Și acest lucru a fost posibil din decembrie 2020. În cadrul negocierilor, am reușit să creăm condiții care ne-au oferit ministere puternice, cu o prezență puternică în guvern, și, evident, aceste ministere puternice au însemnat că trebuie să ne ocupăm nu doar de comunitatea maghiară din Transilvania, ci de întreaga țară.
Deci, am început după negocieri de succes într-un context politic bun, deși într-un moment foarte dificil, nu trebuie să uităm că eram în plină pandemie, se simțea deja că pandemia va avea un impact puternic asupra economiei europene și că România nu va fi cruțată. Dar nu știam atunci că va fi un război în vecinătatea noastră.
Din toamna anului 2021, am putut să continuăm guvernarea cu o configurație similară, dar cu o altă coaliție și cu o majoritate de două treimi. La acel moment, am mai făcut observația că, dacă o coaliție avea o astfel de majoritate, reformele ar trebui să înceapă cu o schimbare constituțională și am venit cu o propunere simplă de schimbare constituțională: trecerea de la o republică semi-prezidențială la o republică parlamentară.
Din punct de vedere politic, consider că acești doi ani și jumătate au fost un succes, deoarece, în ciuda tuturor dificultăților, am reușit să protejăm familiile și comunitățile, am reușit să construim și am reușit să privim înainte, să vedem viitorul nu într-un an sau doi, ci pe termen lung. Marile proiecte pe care…