Obezitatea reprezintă una dintre cele
mai mari provocări ale secolului XXI. Prevalența acestei boli va
crește la 24% până în 2035, ajungând să afecteze două miliarde
de persoane. Comunitatea științifică cere măsuri urgente la nivel
de politici publice.
Din ce în ce mai multe persoane au probleme de greutate Foto. Arhivă
Obezitatea,
insuficient identificată și gestionată ani de zile, a ajuns în
2023 o cutie a Pandorei. Anul
acesta trebuie să fie unul de cotitură în schimbarea paradigmei de
abordare a obezității în România, atrage atenția Forumul Român
de Obezitate, FORO. Această boală este una cronică devastatoare cu
peste 230 de complicații și este nevoie urgentă de intervenții la
nivel de politici publice care pot fi puse în practică, pentru a
diminua impactul clinic, social și economic al acestei pandemii, mai
spun reprezentanții FORO.
Mesajul Forumului vine după publicarea
la 2 martie a raportului World
Obesity Atlas 2023 în care se arată că prevalența acestei
patologii va crește de la 14%, în 2020, până la 24%, în 2035,
ajungând să afecteze două miliarde de persoane, la nivel mondial.
Unde se plasează România
România
este printre țările UE cele mai afectate de obezitate. La
multiplele comorbidități pe care le generează se adaugă și un
element care proiectează o perspectivă sumbră asupra viitorului:
conform World Obesity Atlas 2023, rata de creștere a obezității în
România până în 2035 va fi de 2,1% pe an la adulți și de
5,6%/an la copii, ceea ce ne situează în rândul țărilor cu cea
mai accentuată rată de creștere a obezității la copii.
Potrivit
datelor din Raport, în 2035, prevalența obezității printre români
va crește la 35%, în medie. Creșterea va fi mai accentuată în
rândul bărbaților, de la 27%, în 2020 până la 40%, în 2035, în
timp ce la femei, va
crește de la 23% până la 31%. Estimările mai arată că dacă în
2020, prevalența obezității în rândul fetelor era de 7%, în
2035 ea va ajunge la 17%, în timp ce la băieți, de la 14%, în
2020 se va ajunge la 31%, în 2035. Totodată, impactul economic al
supraponderalității va crește de la 3,3%, în 2020, până la 3,6%
din PIB, în 2035.
România, ca partener OMS, și-a asumat planul de reducere a
prevalenței obezității până în 2025, dar cu politicile actuale
șansele sunt 0, atrag atenția specialiștii. Cu atât mai mult cu
cât, potrivit studiului Obezitatea în România, în 2014, 1 din 2
adulți are probleme cu greutatea – obezitate sau preobezitate.
În acest context, Forumul Român de Obezitate a lansat un apel
pentru punerea în practică a unor măsuri și politici publice
complexe destinate persoanelor cu probleme de greutate care să
includă atât servicii de prevenție și diagnostic și până la
tratamente bazate pe evidențe cu monitorizare și evaluare pe termen
nedefinit.
“Este
esențial ca întreg ecosistemul format din profesioniștii în
sănătate, decidenți și pacienți să înțeleagă că obezitatea
este o boală, și încă una de gravitate crescută, ce trebuie
abordată ca atare. Totodată, vorbim de o boală a cărei
manifestare este una complexă. Tocmai de aceea, facem apel la
întreaga comunitate medicală, precum și la alți factori de
influență și decizie să se alăture demersului nostru de a lupta
împreună nu doar împotriva aspectelor clinice ci și societale,
pentru eliminarea stigmei sociale la care sunt supuse persoanele cu
obezitate”, au declarat reprezentanții FORO.
COVID-19, contribuție din plin
Raportul mai notează că în întreaga
regiune europeană prevalența obezității este în creștere la
copii și adolescenți. Estimările arată o creștere în perioada
2020-2035 cu 14% la fete și 21%, la băieți, în medie. În
privința adulților media va fi de 35% la femei și de 39%, la
bărbați. Impactul economic este estimat la peste 800 de miliarde de
dolari SUA, anual, echivalentul a 2,6% din PIB-ul regional estimat
pentru 2035.
Într-un clasament care arată cât de pregătit este un sistem să
facă față unei provocări de asemenea anvergură cum este
obezitatea, România ocupă locul 80 din 183 de țări, unul dintre
cele mai slabe din UE. Prin comparație, Bulgaria ocupă locul 35,
Belgia, locul 10, Austria, locul 11. La nivel eruopean cea mai bine
plasată este Elveția care ocupă și primul loc în topul mondial,
în timp ce Suedia ocupă locul 5 și Marea Britanie, locul 7. La
nivel mondial, Canada ocupă locul 26, iar SUA, 41. Pe ultimele
locuri la nivel mondial se află Burundi
– locul 176, Burkina Faso – 178 și Somalia – 181.
Potrivit
aceluiași raport, măsurile de restricție impuse în timpul
pandemiei de COVID-19 au avut ca efect secundar creșterea
prevalenței obezității în rândul populației, prin reducerea
activităților fizice și creșterea consumului de mâncare
procesată. Impactul a fost mai mare în rândul copiilor. O
metanaliză care ia în calcul datele a 38 de studii din 17 țări,
arată că perioada de lockdown a dus la un plus de greutate de 1,5
kilograme în rândul persoanelor peste 16 ani, în timp ce un studiu
din China realizat pe 10.000 de adolescenți a arătat că măsurile
care au restricționat libertatea de mișcare au crescut prevalența
obezității în rândul copiilor, de la 10% până la 12,5% în doar
un an.
În
fiecare an, pe 4 martie este marcată Ziua Internațională a
Obezității, pentru a atrage atenția asupra impactului devastator
pe care această boală îl are asupra sănătății populației.