Brașovul a împrumutat de-a lungul veacurilor unele obiceiuri de peste munți. Industrializarea, proces care a adus în zonă sute de mii de moldoveni, a însemnat și importul multor tradiții din Moldova.
Brașovul poate fi considerat orașul
transilvan cu obiceiuri din Moldova. Situat foarte aproape de granițele cu
Moldova și Muntenia, Brașovul a împrumutat dintotdeauna din tradițiile
celorlalte două regiuni românești.
Chiar dacă sașii erau mai greu de
influențat, românii din zona Brașovului au păstrat legătura cu frații lor de
peste munți și multe din obiceiurile din zona Brașovului sunt comune cu cele
din Argeș, Prahova Dâmbovița sau Buzău, în special cu cele din zonele de munte
ale acestor județe.
Lucrurile s-au schimbat foarte mult odată
cu perioada comunistă. Oraș industrial, Brașovul a fost considerat de comuniști
locul ideal pentru dezvoltarea industriei grele, pe bazele fostelor uzine interbelice
și în alte părți ale orașului. Au apărut, astfel, uzine precum Tractorul, Steagul Roșu (celebra fabrică de camioane), Rulmentul sau Hidromecanica, patru firme
care aveau aproape 100.000 de muncitori.
Pentru că orașul nu avea o populație suficient
de mare ca să poată împlini visurile grandioase ale comuniștilor, aceștia au
apelat la forță de muncă din cea mai săracă zonă a țării, în acea perioadă:
Moldova.
Astfel, Brașovul a ajuns de la o populație de aproximativ 150.000 de
locuitori, la peste 300.000, numărul celor veniți din Moldova într-un interval
destul de scurt de timp fiind mai mare decât al autohtonilor.
Tradițiile din Moldova, aduse de forța de muncă
Odată cu ei, moldovenii au adus și
tradițiile de acasă. Pe străzile Brașovului au început să apară, în preajma Sărbătorilor de iarnă, cete de colindători cu capra sau cu ursul, lucruri nemaivăzute
până atunci la Brașov.
Deși au trecut 7 decenii de la industrializarea
României, tradițiile venite din Moldova s-au păstrat și acum.
La început, colindatul cu capra sau cu ursul
au fost făcute cunoscute brașovenilor de moldovenii stabiliți aici. Între cele
două comunități au existat numeroase scandaluri, dar s-au legat și foarte multe
prietenii și s-au întemeiat căsătorii, astfel încât moldovenii au fost
integrați.
Colindători cu ursul prn cartierele Brașovului FOTO Ioan Buciumar
Bancurile cu moldoveni erau celebre în
Brașov, iar să îi spui unui localnic get-beget că este moldovean era o jignire
mai mare decât o înjurătură.
Lucrurile s-au schimbat foarte mult după
Revoluție, când mulți dintre moldoveni s-au întors acasă, iar cei mai mulți
dintre cei rămași sunt născuți aici și complet integrați.
Acum, în Brașov vin foarte multe cete de
colindători cu capra sau cu ursul din Moldova și petrec mai multe zile aici,
cântând prin centrul orașului și pe străzile din cartiere. Localnicii ies la
ferestre, îi ascultă pe colindători și le aruncă bani pe geam.
Tradițiile s-au transmis nu numai în ce
privește obiceiurile de sărbători, ci și în gastronomie, unde brașovenii au împrumutat
multe dintre delicatesele la care gospodinele din Moldova sunt renumite.
Cu așa
influență puternică, Brașovul poate fi numit „orașul transilvan cu obiceiuri
din Moldova”.