Persoanele cu boli respiratorii, mai vulnerabile la criza climatică
Specialiștii au cerut Uniunii Europene să reducă limitele de reglementare pentru poluarea aerului, în conformitate cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Într-un editorial European Respiratory Journal, ei au spus: „Trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta la atenuarea suferinței pacienților”.
În numele Societății Europene de Respirație, care reprezintă peste 30.000 de specialiști în plămâni din 160 de țări, autorii doresc ca UE să-și aducă standardele de calitate a aerului în conformitate cu OMS.
Limitele UE sunt de 25 micrograme pe metru cub pentru particule fine (PM2,5) și 40 micrograme pe metru cub pentru dioxid de azot, în comparație cu cinci micrograme pe metru cub ale OMS pentru PM2,5 și 10 micrograme pe metru cub pentru dioxid de azot.
Specialiștii au adăugat că impactul urgenței climatice și al sănătății umane a devenit interconectat și acum este „ireversibil”. O creștere a polenului și a altor alergeni, precum și incendiile de vegetație, furtunile de praf și traficul bazat pe combustibili fosili, toate agravează condițiile respiratorii existente sau pot crea altele noi, au scris autorii.
Se estimează că poluarea aerului a ucis 6,7 milioane de oameni la nivel global în 2019 și 373.000 în Europa.
„Schimbările climatice afectează sănătatea tuturor, dar, fără îndoială, pacienții cu probleme respiratorii sunt printre cei mai vulnerabili”, a spus Zorana Jovanovic Andersen, profesor de epidemiologie la Universitatea din Copenhaga și autor al raportului. „Aceștia sunt oameni care au deja dificultăți de respirație și sunt mult mai sensibili la schimbarea climatului nostru. Simptomele lor se vor agrava, iar pentru unii acest lucru va fi fatal”.
Și copiii sunt mai afectați de criza climatică și de poluarea aerului, deoarece plămânii lor sunt încă în curs de dezvoltare, respiră mai repede și inhalează de două până la trei ori mai mult aer decât adulții, în timp ce petrec mai mult timp în aer liber. Expunerea la poluarea aerului la începutul vieții ar putea face mai probabil ca oamenii să dezvolte boli pulmonare cronice mai târziu, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică sau bronșita cauzată de fumat, au spus autorii.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și oprirea încălzirii…