10.6 C
București
miercuri, 5 octombrie 2022

Poate ajunge Vladimir Putin ca Slobodan Milosevici în boxa acuzaților?

Publicat pe



Joe Biden îl numește pe Vladimir Putin “criminal de război”, la fel ca fostul lider sârb, Slobodan Milosevici, în ceea ce reprezintă o schimbare față de poziția inițială a administrației americane care s-a ferit să folosească acest termen până acum.

Președintele american Joe Biden l-a numit miercuri pe omologul său rus Vladimir Putin “criminal de război”, pe măsură ce Rusia își intensifică atacul asupra Ucrainei. “Remarcile președintelui vorbesc de la sine”, a spus ulterior secretarul de presă Jen Psaki. Aceasta a adăugat că Biden “a vorbit din inimă, având în vedere ceea ce am văzut la televizor – acțiunile barbare ale unui dictator brutal, prin invazia sa a unei țări străine”, conform biziday.ro.

Acuzația lui Biden reflectă o schimbare față de poziția anterioară a administrației, oficialii americani evitând până acum să vorbească despre atacurile ruse asupra Ucrainei sub numele de crime de război. Amintim că o investigație a Curții Penale Internaționale este în desfășurare pentru a stabili dacă au fost comise crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina.

Chiar astăzi, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a ordonat încetarea imediată a invaziei Rusiei în Ucraina, prima astfel de sentință pronunțată de o instanță internațională în cele trei săptămâni de conflict. De asemenea, o altă anchetă este în desfășurare și la Departamentul de Stat al SUA, tot legată de crime de război. Secretarul de Stat Antony Blinken a declarat că SUA “muncește din greu” pentru a determina dacă forțele ruse atacă civili în mod intenționat.

Putin poate avea soarta lui Slobodan Milosevic doar dacă Rusia renunță la statutul ei de mare putere geopolitică

Chiar dacă va fi pornită o anchetă de către o instanță penală internațională împotriva lui Vladmir Putin este greu de crezut că Rusia îl va preda pentru a fi judecat și condamnat așa cum s-a întâmplat cu fostul președinte al Iugoslaviei, Slobodan Miloșevici.

Acesta a pierdut puterea în octombrie 2000 la Belgrad, iar în iunie 2001 a fost predat de guvernul lui Zoran Dindic către Tribunalul Penal Internațional de la Haga, în pofida opoziției președintelui Serbiei Voislav Kostunita.

În data de 5 octombrie 2000, președintele Iugoslaviei, Slobodan Miloșevici, era nevoit să renunțe la putere în urma unor demonstrații violente organizate în Belgrad. Câteva luni mai târziu, el era arestat pentru că fusese acuzat de crime de război. Slobodan Miloșevici a fost predat în custodia Națiunilor Unite și a fost trimis în fața Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. A murit în 2006, înainte ca instanța să se pronunțe în cazul său. La fel și Zoran Dindic, asasinat acum 19 ani la Belgrad, de un grup de naționaliști sârbi, denumit Zemun, ale căror legături nu s-au clarificat pe deplin nici acum.

Tânărul Slobodan Miloșevici a aderat la Liga Comuniștilor din Iugoslavia încă de când era elev, în 1959. După terminarea liceului, a devenit student al Facultății de Drept a Universității din Belgrad. În acea perioadă și-a cunoscut soția, care avea legături puternice cu cercul de putere din jurul președintelui iugoslav Iosip Tito, precum și pe cel care avea să îi devină mentor, Ivan Stambolici.

După terminarea facultății, Slobodan Miloșevici a primit o funcție importantă la Primăria Belgrad, iar apoi, cu ajutorul lui Ivan Stambolici, a devenit directorul unei companii importante, Tehnogas. Mai apoi, Slobodan Miloșevici a preluat conducerea celei mai mari bănci din Iugoslavia, Beobanka. În paralel, și-a continuat ascensiunea politică. Cu sprijinul lui Ivan Stambolici, în 1986, a devenit președintele Ligii Comuniștilor din Belgrad, în timp ce Ivan Stambolici devenise președintele Serbiei.

În martie 1988, ca urmare a presiunilor lui Slobodan Miloșevici, Ivan Stambolici a fost nevoit să demisioneze, iar Slobodan Miloșevici a devenit el însuși președintele Serbiei, unul dintre statele care compuneau Iugoslavia. În noua sa calitate, Slobodan Miloșevici a redus semnificativ autonomia de care se bucurau provinciile Voivodina și Kossovo, ultima locuită majoritar de albanezi. Slobodan Miloșevici s-a folosit de naționalismul sârbesc pentru a încerca să își consolideze controlul asupra Iugoslaviei. Însă tentativa sa a provocat destrămarea Ligii Comuniștilor din Iugoslavia în 1990. Slobodan Miloșevici a format Partidul Socialist Sârb, cu care a câștigat alegerile din Serbia, conform rfi.ro.

Ascensiunea naționalismului a provocat  colapsul Iugoslaviei. În iunie 1991, Slovenia și Croația și-au proclamat independența, urmate de Macedonia în septembrie 1991 și de Bosnia-Herzegovina în martie 1992.

Armata Populară Iugoslavă a încercat să intervină în Slovenia, însă a fost înfrântă într-un război de zece zile. Armata și milițiile sârbe au intervenit și în Croația și în Bosnia-Herzegovina, unde a izbucnit un război, care s-a încheiat abia în 1995. Conflictul a fost marcat de crime de război, epurări etnice și violuri în masă comise de toate părțile din conflict. Sfârșitul războiului a adus înfrângerea sârbilor, care au fost antrenați într-un exod care a cuprins sute de mii de oameni.

În 1997, a izbucnit un nou conflict, la fel de oribil, în Kossovo, soldat cu desprinderea acestei provincii de Serbia, în 1999. Totuși, Slobodan Miloșevici a încercat să se mențină la putere în Iugoslavia, care mai era compusă doar din Serbia și din Muntenegru. În 2000, el a pierdut puterea. Câteva luni mai târziu, a fost arestat și și-a petrecut ultimii ani după gratii. În urma sa au rămas crime de război, resentimente și o federație destrămată de ambițiile naționaliștilor.

În martie 2006, fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici murea după gratii, în urma unui atac de cord. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie îl judeca deja de cinci ani. I-a refuzat solicitarea de a fi tratat într-o clinică de cardiologie din Rusia. Și l-a mai judecat vreo zece ani după moarte. În 2016, judecătorii de la Haga au stabilit în unanimitate că Miloșevici nu a făcut parte dintr-o acțiune criminală comună care a provocat victime în rândul musulmanilor bosniaci și al croaților, în timpul războiului ce a avut loc între anii 1992-1995, în Bosnia, fiind achitat.

Serbia a avut mai mereu deschidere și către Vest, mai ales prin Familia Regală KARADJORDJEVICI, înrudită din 8 iunie 1922 cu Familia Regală a României, de la nunta Regelui Alexandru I al Sârbilor, Croaților și Slovenilor cu Principesa Mărioara a României, lucru care a făcut posibilă existența în anii 90 a unei opoziții față de comuniștii iugoslavi. Acest lucru a dus și la extrădarea fostului președinte al Iugoslaviei, Slobodan Milosevici, către TPII de la Haga în iunie 2001.

Putin este liderul Rusiei, susținut puternic și dintotdeauna de serviciile secrete rusești, precum și de Consiliul de Securitate al Federației Ruse, dar și de o armată de oligarhi. O eventuală predare a lui către o instanța penală internațională pentru anchetare, judecare și condamnare ar fi o bombă pentru viitorul, statalitatea și caracterul imperialist al Federației Ruse!
Dar istoria are mereu o ieșire care îi surprinde și pe cei mai sceptici cunoscători ai ei!

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!





Sursa: romanialibera.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri