5.7 C
București
duminică, 27 noiembrie 2022

Poţi ucide o fantomă politică?!

Publicat pe



Poţi ucide o fantomă politică?! Spune drept! O fantomă politică nebună, cutreierând prin nodurile temporale din Galaxia Albastră! Să vezi ce-ți povestesc! Din Marele Nimic a coborât oracolul din Limbo. A strigat la mine. Trebuie să te hotărăşti repede! Ai dreptul la o singură alegere! Numa’ una? am întrebat eu şucărit rău de tot. O singură ficţiune, Bazar. Ce să fac cu ea?! Te pregăteşti pentru adevărata întâlnire cu Ib Hassan alias Pitoșkin! Tu hotărăşti destinul meu? am vrut să ştiu. Nicidecum, Bazar! Lumea e a ta! Am ales. Cerul s-a închis. M-am prăbuşit printre nori. Un halebard care păzea intrarea în jocul ales de mine mi-a smuls aripile de oţel. Asta e plata, a zis el zâmbindu-mi strâmb. Ale mele s-au tocit de mult. Turbionul m-a înghiţit. Bruuuum. Jocul se derulă în mare viteză. Ib Hassaaasan, am răcnit gata, gata să mă războiesc cu generalu. Nici n-a vrut să-şi facă apariţia, ticălosu’. Îl auzeam prin ceaţa care se lăsase peste făţălia mea. Număra bombănind, 1,2,3,4,5 1,2,3,4,5. Era cuprins de înfrigurare. Nu se hotăra să-l zică pe şapte. Îi era groază de şapte, ha, ha, ha. Acum îl prind, mi-am zis, îl şterg de pe faţa pământului, îl fac arşice şi-l cotonogesc eu şi pe Ib Hassan cel adevărat, să-mi fac mâna cu ăsta, cu Ib Hassan din joc. Întreg spaţiul s-a cutremurat. Un fulger violet a luminat depărtările. Au trecut nişte pitici în goană lăsând spânzurate-n cer nişte făclii. Spaţiul s-a umflat. Era bubos tot. Din fiecare umflătură au ieşit dintr-odată nişte arătări argintii. Fantome erau. Au hohotit fantomele la mine. Ib Hassan le strunea. L-am zărit. Ib Hassan nu era Ib Hassan. Ochişorii-i străluceau în palmă. Pântecele lui avea forma unui fier de călcat. Genunchii săi păreau două ace de mare. Pieptu’ o caracatiţă. Iar scăfârlia? Ce să fi fost? O meduză! Ce vrei?Așa s-a răstit la mine Ib Haasan. M-ai ucis la Bunna Sol! Nu regret. Vrei să intri în Marele Joc?! Cine te-e aiurit? Pitoșkin? Nu există niciun joc. Tot o să te ucid! Poţi ucide o fantomă politică?! Eşti un ticălos! Ticăloşii conduc lumea, Bazar! N-ai aflat încă?! Nu te-ai dumirit?! Noi suntem liantul! Noi, ticăloşii. Minţi! Voi face ceea ce trebuie să fac. Nimeni nu mă poate opri. Înainte de asta o să-ţi fac eu felu’! Prostule! N-ai ieşire. Tu nu mai ai ieşite! Așa am răcnind sforţându-mă să număr până la şapte. Am zis repede, fără să clipesc. Şapte oameni cu joben! Nuuuuu! Şapte zile! Nuuuuu! Şapte inele are curcubeul! Nuuuuu! Ne-am prăbuşit prin timp. Am ajuns pe o plajă însorită. Ib Hassan începu să pescuiască aruncând cârligul după un uriaş peşte-de-sticlă. Parcă nici nu-i mai păsa de mine. L-am strigat. Ce mai punea la cale. Eram uniţi în jocul politic pervers și galactic. S-a făcut că nu m-aude. Nu prea-i convenea. Nici eu nu-l puteam ucide, nici el nu-mi putea face de petrecanie. L-am strigat din nou. S-a întors pe jumătate. A scuipat supărat. Apoi a rânjit şi mi-a făcut cu ochiu’. Mi-a zis. Bazar, Bazar, alias Pitoșkin, nu ştii să numeri! Eu sunt a cincea copie a lui Ib Hassan. În Mandhala sunt şapte copii în total. Dar poate să spună cineva că Mandhala-i unică?! Poate că are şi ea copii. Vezi tu, asta e esenţa Marelui Joc! Zicea-i că nu e niciun mare joc! Te-am pus la încercare. Ahaa, am făcut eu prostindu-mă niţel. Uite, paradisul. Ăsta e paradisul. Vrei o banană? Ia o banană! Vrei o femeie? Vrei să conduci Partidul Socialist? Vrei să conduci Partidul Umanist Reformat? Vrei să conduci Partidul Republican Barosan? Vrei să-i conduci pe laburiștii de pe Venus sau pe conservatorii de pe marte!? Cheamă o femeie! Vrei o comoară?! întinde mâna şi ia comoara. Orice e posibil aici. Trebuie doar să înţelegi bine semnele şi simbolurile. Dă-te de-a dura. Îmbată-te. Giugiuleşte-te. Fă-ţi de cap. Ce să-ţi mai pese? Lumea e a ta. Poate că avea dreptate. La ce bun să alerg iar prin Absolut, să stau în cârcă cu oracolu’ din Limbo, să omor femei-de-oţel şi să mânjesc cu sângele lor şi să le vin de hac dansatorilor de saraban. La urma urmei puteam să-mi odihnesc hoitu’ pe plaja aia încântătoare. Să chem nişte femei. Să nu mai ştiu de mine. Cum visam, am zărit un colţ de cer îngălbenindu-se. Scoicile s-au făcut gelatină iar soarele s-a sleit. Entropia îl ataca pe Ib Hassan din toate părţile, l-am spus-o. S-a supărat. Crezi că n-am observat? Dar vreau să mai rămân un pic să găsesc răspunsul pentru frământările mele. Ce te frământă?! Unde e comoara lui Bibescu? Ce te frământă, ce te vălurește pe dinăuntru?! Stomacul. El e cauza tuturor relelor. Stomacul e lucrarea Diavolului. Te-ai ramolit, Ib Hassan, l-am luat eu peste picior. Pot s-o fac, Bazar! Pot să schimb lumea! Așa a strigat Pitoșkin!





Sursa: www.cotidianul.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri