11.5 C
București
marți, 4 octombrie 2022

Press report: Suprafața minimă legală a locuințelor din România. Ce cazări le propun unii români refugiaților ucraineni. Orban, tradus și adaptat de Kelemen Hunor pentru Ciucă și Ciolacu

Publicat pe


Suprafața minimă legală a locuințelor din România Chirica dă 100.000 de euro pe timbre pe care nu le poate împărți în 10 mandate Grindeanu a primit o biblie inscripționată cu numele și funcția Ce cazări le propun unii români refugiaților ucraineni De ce suntem stresați? Și totuși, câte gaze și câtă electricitate putem economisi? Mica doză de cultură generală Laura Ștefan despre legile justiției: „Un mesaj destul de clar despre cum vor funcționa DNA și DIICOT” România educată de funcționari nepricepuți Premierul ungar, tradus și adaptat de Kelemen Hunor pentru Ciucă și Ciolacu Alexander Dughin nu este „ideologul” sau „creierul” lui Putin. Cine a exagerat.

Press reportFoto: Profimedia Images

Suprafața minimă legală a locuințelor din România

Astăzi îți povestesc despre suprafața minimă pe care trebuie să o aibă locuințele din România și metodele prin care unii dezvoltatori încearcă să te păcălească la numărul de metri pătrați. Nu este un secret că în marile orașe din România și în zonele limitrofe acestora se construiește mult. În principiu, asta este bine, pentru că o creștere a ofertei de locuințe ar trebui să mențină prețurile la un nivel cât de cât accesibil atât timp cât cererea nu este mai mare.

Hai să luăm un exemplu ales pur întâmplător: complexul rezidențial Militari Residence, despre care aflăm pe site-ul oficial că este “situat în partea de vest a Bucureștiului”, dar despre care Google Maps îți spune că este situat, în realitate, în comuna Chiajna din județul Ilfov. Aici au fost finalizate până acum 105 blocuri cu 15.000 de apartamente în care locuiesc aproximativ 25.000 de locuitori. Sunt mai mulți locuitori în Militari Residence decât în tot orașul Buftea, de exemplu.

Să luăm schița unui bloc rezidențial din Militari Residence aflat în prezent în plin proces de vânzare. Dintre cele 26 de locuințe ale blocului, 14 locuințe nu respectă suprafața minimă menționată în lege. Cu alte cuvinte, jumătate dintre locuințe sunt construite fără respectarea legii, scrie Patrupereti.

O nebunie de protocol: Chirica dă 100.000 de euro pe timbre pe care nu le poate împărți în 10 mandate

Mihai Chirica aruncă bani pe mape filatelice la proporții faraonice . O emisiune Romfilatelia, pe teme istorice, costă 20 de euro.

Mihai Chirica plătește de 5.000 de ori mai mult. apele filatelice comandate reprezintă un stoc de protocol de 2.300 de bucăți, cât să aibă până în 2040. Primăria a mai comandat anul acesta și 1.200 de albume de la PIM Să dai din fonduri publice 100.000 de euro pe timbre e ca și cum n-ai ști ce să mai faci cu banii.

Mihai Chirica are un domeniu la Frasin de 300.000 de euro și vrea să-și construiască un palat de 900 mp pe numele copilului, scrie ReporterIS

Grindeanu a primit o biblie inscripționată cu numele și funcția

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a primit o Biblie incripționată cu numele și funcția sa, în litere aurii.Cadoul i-a fost înmânat de colegul său de partid, senatorul de Iași Maricel Popa, dar provine de la Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei.

Popa a postat pe Facebook imagini și a dat și o explicație, considerându-l pe Grindeanu omul potrivit să fie călăuzit de Dumnezeu să facă Autostrada Moldovei, scrie Spotmedia

Case la țară, apartamente de vacanță și o fermă cu lei. Ce cazări le propun unii români refugiaților ucraineni

„Condițiile sunt foarte bune. Numai că tre’ să le spuneți că este o fermă de animale, un fel de grădină zoologică privată. Există lei, babuini, urși și așa mai departe. Sunt închiși, vă dați seama. Cai, ponei… E un fel de cazare și mâncare și dacă vor să și muncească se plătește în plus, dacă nu vor, atunci nu”, relatează la telefon un bărbat care anunța în subsolul mai multor postări de pe grupul de Facebook „Uniți pentru Ucraina” (aproape 280.000 de membri) că pune la dispoziție, prin „programul 50-20”, o casă în Târgoviște.

Am vrut să aflăm peste ce tip de cazări dau ucrainenii care își caută o locuință în România. Sub pretextul că ne interesăm pentru niște prieteni din Ucraina (două mame și doi copii), am sunat mai mulți proprietari și am urmărit timp de mai multe săptămâni ofertele de pe Facebook și de pe OLX.

Grădina zoologică improvizată din satul Picior de Munte nu oferă doar lei pentru videoclipurile lui Dani Mocanu, ci și cazare pentru refugiați

„Vor sta singuri într-o căbănuță, o cabană în stil de munte cu duș, au și jacuzzi, au și saună… mai luxu’ decât luxu’ de-aicea nu este nicăieri”, continuă bărbatul. Anunțul nu spunea însă nimic despre proprietate, nici că ar fi în afara orașului. Doar: „În Târgoviște casă trei camere la program 50/20”, urmat de un număr de telefon.

Proprietatea are apă caldă și căldură, pentru eventualitatea în care oaspeții vor trebui să locuiască acolo pe termen mai lung. „Dar numai la programul 50-20, altceva nu ne interesează”, completează bărbatul, scrie PressOne.

De ce suntem stresați?

De ce suntem mai stresați decât alți oameni? De ce viața noastră cotidiană e mai încrâncenată decât a altora? M-am tot comparat cu prietenii mei din occident și n-a fost greu să aflu. Desigur, și ei muncesc. Mult. Desigur, și ei plătesc taxe. Mari.

Dar, în plus, noi avem o țară greu de suportat. Nu doar că înghițim cu greu, în fiecare zi, mizeria politică, impostura, corupția, presa ticăloasă, justiția precară, lipsa banilor, a medicilor, a autostrăzilor… Însă, peste toate acestea, și mai greu de dus e grija zilnică pentru tot ce ai de făcut, pentru tot ce ți se întâmplă, scrie PressHub

Orașul plutitor: Oceanix Busan

Coreea de Sud va construi un oraș plutitor cu 12.000 de locuitori ca soluție modernă la creșterea nivelului mărilor și oceanelor, care va afecta 750 de orașe din întreaga lume până în 2050. Suntem în anul 2050. Tradiționala polemică de vară de pe rețelele de socializare TikBook și InstaTok dintre românii care preferă să meargă la mare în Mamaia și turiștii care preferă în continuare insulele grecești a devenit deja istorie.

Și asta nu pentru că serviciile de pe litoralul românesc au ajuns între timp la nivelul celor din Halkidiki sau Zakynthos, ci pentru că litoralul românesc a dispărut sub apele Mării Negre.

Este un scenariu la care sunt destul de sigur că nici nu te gândești, mai ales că anul 2050 pare unul foarte îndepărtat, scrie AutoCritica.

Și totuși, câte gaze și câtă electricitate putem economisi?

Criza energetică lovește, însă, diferit statele europene, nu doar în funcție de gradul de dependență de importuri, ci mai ales în funcție de destinația finală a energiei folosite.

Nu toate țările europene sunt dependente de gaz rusesc. Unele se bazează deja pe producția proprie, în timp ce altele – precum România – au zăcăminte considerabile, care le pot transforma chiar în furnizori regionali, scrie Panorama

Mica doză de cultură generală

Ne-am mai amintit de un personaj din ăsta puțin cunoscut, tot scoțian, care a reușit niște treburi importante tot prin Rusia. Asta e, am vrut să îl dăm mai demult, ne-am luat cu altele, așa că abia azi i-a venit momentul. Îl dăm repede, până nu se apucă iar oamenii răi să ne acuze că suntem agenți ruși infiltrați.

Aici s-a ajuns, cei cu ștate mai vechi pe aici știți ce am pățit acum câteva luni. Nu poți nici să vorbești de istorie că îți sar tot zdruncinații și toți agitații în cap. În fine! Pe scoțianul cu pricina îl chema Alexander Leslie de Auchintoul (1590-1663) și avea câteva mari pasiuni la viața lui, ca orice scoțian care se respectă, respectiv alcoolul și bătaia. La nici 30 de ani lupta ca mercenar prin Polonia.

Apoi a ajuns la suedezi, unde a și devenit colonel. V-am zis că era bun la bătaie. L-au trimis suedezii la ruși cu o misiune, asta prin 1629, doar ca să descopere Leslie al nostru că și rușii împărtășeau exact aceleași pasiuni ca ale lui. Și așa tare i-a plăcut acolo, că a intrat în serviciul țarului Mihail Fiodorovici Romanov, nimeni altul decât bunicul lui Petru cel Mare, scrie Mica doză de cultură generală.

Laura Ștefan despre legile justiției: „Un mesaj destul de clar despre cum vor funcționa DNA și DIICOT de mâine încolo”

Laura Ștefan: Au ajuns pe masa Guvernului aceste propuneri de modificări legislative. Din punctul nostru de vedere câteva dintre prevederi sunt periculoase. Cred că este o idee nefericită să se elimine din lege prevederile care se referă la poliția judiciară.

Deși se dorește adoptarea unei legi viitoare a poliției judiciare, eliminarea acestor prevederi în acest moment va genera un vid legislativ și va elimina procurorul general din procedura de desemnare a polițiștilor din poliția judiciară.

Pentru poliția judiciară procesul a fost de lungă durată ca să ajungem la situația în care parchetele dispun de un efectiv de polițiști care lucrează cot la cot cu procurorii. Din punctul meu de vedere asta este o întoarcere la o situație pe care o speram trecută, scrie RFI.

România educată de funcționari nepricepuți.

Consultarea națională privind legile educației se termină astăzi, după ce ministrul și decidenții au stat față în față cu prietenii, dar s-au ferit de specialiști. Se cere prelungirea dezbaterilor.„Rezultate fără precedent”, se laudă ministrul Educației, când evocă consultarea publică pe tema proiectelor de legi ale educației, desfășurată în ultimele șase săptămâni. Au fost 75 de întâlniri, între 12 iulie și 24 august, se laudă Sorin Cîmpeanu, la care „s-au reținut foarte multe propuneri de îmbunătățire”. Și studenții, și elevii, și cadrele universitare au, însă, o părere diferită de cea a ministrului.

Nu au fost dezbateri reale, reclamă beneficiarii legislației aflate în lucru, și îl acuză pe ministru că a binevoit să le răspundă doar partenerilor prieteni, care nu l-au incomodat, ci au formulat întrebări delicate, chiar ajutătoare, pentru răspunsuri dinainte pregătite, scrie DW

Viktor Orban nu e rasist” | Premierul ungar, tradus și adaptat de Kelemen Hunor pentru Ciucă și Ciolacu .

Europa Liberă a cerut un punct de vedere Administrației Prezidențiale despre explicațiile publice oferite de Kelemen Hunor, dar nu a primit un răspuns până la publicarea materialului. Klaus Iohannis a cerut ca vicepremierul Kelemen Hunor să ofere explicații publice, dacă a fost de acord cu discursul lui Viktor Orban pe care l-a aplaudat. Încă de la finalul lunii iulie, președintele dădea un alt mesaj important: nimeni nu dorește să provoace o criză guvernamentală pentru că un înalt demnitar străin a avut un discurs eronat.

Președintele UDMR a susținut, recent, într-o declarație pentru publicația maghiară, Kronica, că o frază din discursul lui Viktor Orban a fost ambiguă, iar criticii săi au exacerbat-o. El a adăugat că este un non-sens ca politicienii români să-i tragă la răspundere pe liderii UDMR pentru o declarație sau acțiune pe care nu au făcut-o.

„Viktor Orban nu este rasist”, a subliniat Kelemen Hunor, citat de Europa Liberă.

De ce nu se schimbă organizațiile?

Cu numai 50 de ani în urmă calitatea produselor industriale era mult, mult în urma celei de azi. În cazul produselor complexe, cum ar fi automobilele, produse cu zeci de mii de repere, fabricate de sute de furnizori, teoria era că e imposibil să îmbunătățești calitatea peste un anumit nivel, sistemul e pur și simplu prea complex. Asta nu înseamnă că firmele nu făceau eforturi să îmbunătățească lucrurile.

Au apărut tot felul de inspectori de calitate, se făceau măsurători statistice ale fiecărui reper care intra în componența unui produs, apoi a produsului final. Atunci când se identificau erori ele erau corectate în ateliere speciale, care erau dotate cu orice era nevoie pentru a rezolva orice problemă, erau puse la punct rețele extinse de service și mentenanță pentru a veni în ajutorul clienților. Toate astea, însă, au adăugat și mai mare complexitate și cost cu câștiguri modeste în planul calității.

Lucrurile s-au schimbat doar când doi profesori americani, W. Edwards Deming și Joseph Juran au analizat felul în care se făcea controlul calității și au constatat ceva uluitor: întreaga filozofie de asigurare a calității se concentra exclusiv pe reducerea efectelor și practic deloc pe eliminarea cauzelor. Tot arsenalul de metode și tehnici desfășurate avea drept unic scop să identifice și să elimine erorile, dar nu și cauzele care le-au produs. Surprinși de această constatare cei doi au creat (independent) o filozofie complet diferită de asigurare a calității care pornea de la analiza cauzelor profunde ale erorilor și intervenția asupra sistemelor care au dus la ele, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

Procurorul Bogdan Pîrlog despre atacul la poliția judiciară: „Se desfășoară o adevărată ofensivă pentru a prelua controlul asupra dosarelor economice”.

Poliția judiciară care nu se mai subordonează Procurorului general, modificare cuprinsă în noile legi ale justiției care au fost adoptate în ședința de guvern de miercuri, are un substrat mai vechi. Procurorul militar Bogdan Pîrlog a explicat pentru PressHUB că aceasta este o dorință mai veche a unor grupuri de interese din Ministerul de Interne, grupuri care urmăresc de ani buni să paralizeze anchetele din dosarelor economice, cele care au mize financiare importante.

„În perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană și după modificarea Constituției s-a ajuns la forma în care parchetele conduc și controlează poliția judiciară. După acest moment s-a pus problema preluării poliției judiciare în cadrul Ministerului Public, scrie PressHub.

Gradațiile de merit nu vor mai fi evaluate de inspectorate, ci de consiliile de administrație ale școlii.

În jur de 27.000 de profesori din România, adică 16% din totalul cadrelor didactice, sunt eligibile pentru gradație de merit. Asta înseamnă un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Mai multe voci din sistem acuză însă că nu „meritul” este cel premiat în realitate, ci abilitatea unor cadre didactice de a aduna sute de adeverințe de la tot felul de evenimente mai mult sau mai puțin relevante. Constantin Lomaca, profesor în Germania, explică pentru Școala 9, criteriile care ar trebui să stea la baza creșterii salariilor profesorilor. Alți cinci profesori din țară spun de ce nu funcționează regulamentul existent, scrie Școala9.

Cu ce i-a cucerit Rafila pe bucureșteni și un mare secret: nimeni nu mănâncă legume la nunți

Bună dimineața, dragi cititori bucureșteni – mă bucur că începem încet să ne întoarcem din concedii și să revenim la normalul cotidian, adică la mers la birouri și la urlat ȚI-A LUAT MĂ-TA STRADĂ?!?! la 8:30 dimineața în intersecție la Apaca. Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu au urmărit știrile în ultimele luni, fiind ocupați să își îndese dovlecei prăjiți în gură cu ambele mâini pe plajă, iată un rezumat al lucrurilor care vă așteaptă la întoarcere, ca să nu vă prindă noul sezon de muncă nepregătiți, scrie B365.ro

Alexander Dughin nu este „ideologul” sau „creierul” lui Putin. Cine a exagerat.

Alexander Dugin a fost numit, de multe ori, de presa occidentală „creierul lui Putin”, a fost considerat de unii ideologul războiului din Ucraina, cât și unul dintre autorii conceptului „lumea rusă/Ruskii Mir”, care a stat la baza ideologiei ruse actuale.

Politologi ruși afirmă că, de fapt, influența sa nu este chiar atât de mare și nu este un apropriat al lui Vladimir Putin, nefăcând parte din cercurile puterii. De fapt, era mai cunoscut în Occident decât în Rusia.

„El crede că sintetizează diferite poziții și puncte de vedere: ia xenofobia și rasismul de la dreapta și materialismul și ateismul de la stânga, ia dreptatea socială și identitatea culturală”, a explicat politologul Nikolay Petrov pentru publicația rusească independentă Novaya Gazeta. Europe, continuatoarea Novaya Gazeta, publicație obligată să se închidă după presiuni de la Kremlin, scrie PressHub.

Avem în față ”Furtuna Perfectă” (Cronicile Curs de Guvernare)

Va fi o perioadă urâtă pentru clasa de mijloc. Prea mulți bani aleargă după prea puține produse – Interviu cu Fredrik Erixon, economist, director al Centrului European de Economie Politică Internațională – Bruxelles.

Iarna nemulțumirii noastre – Valentin Lazea, Taiwanul, nu Ucraina, ne poate duce la al treilea război mondial. Interviu cu Christopher Coker, director IDEAS, Cursul de schimb sau cât costă armamentul românesc în lupta cu inflația – Adrian Codîrlaşu, Datoriile noi ne întorc la fiscalitatea veche – Dan Bădin, Războiul din Ucraina, o răscruce pentru Germania – Anneli Ute Gabanyi, IT&C-ul, „mutația” care a repus Iașiul pe harta dezvoltării – Interviu cu Dan Zaharia, președinte PIN, Fiscalitatea care arde investițiile – Gabriel Biriș, Pe harta de întoarcere a banilor acasă – Alexander Milcev, „Întoarcerea va fi doar a lor, a celor plecați de ani buni. Copiii lor nu se vor întoarce”. Interviu cu Felix Pătrășcanu, liderul Repatriot România, Scenarii pentru agresiunea Rusiei – Armand Goșu.Articolul complet, pe Curs de Guvernare



Sursa: www.hotnews.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri