2 C
București
duminică, 4 decembrie 2022

Război în Ucraina, ziua 217. SUA anunță un nou ajutor militar de 1,1 miliarde de dolari pentru Ucraina

Publicat pe



Război în Ucraina, ziua 217. Pentagonul a anunţat, miercuri, asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina, în valoare de 1,1 miliarde de dolari, în contextul conflictului militar cu Rusia.

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • SUA anunță un nou ajutor militar de 1,1 miliarde de dolari
  • Trupele ucrainene au continuat să înainteze în regiunea nord-estică Harkov, pe malul drept al râului Oskil, înregistrând unele succese şi în provincia Doneţk
  • Comisia Europeană propune noi sancţiuni împotriva Rusiei
  • România nu recunoaște rezultatele referendumurilor organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina
  • Kremlin: Suspiciunile privind acte de sabotaj comise de Rusia sunt „absurde”
  • Jens Stoltenberg: Referendumurile organizate de Rusia sunt ”farse”
  • Ocupanţii ruşi anunţă că peste 90% dintre ucraineni au votat pentru alipirea la Rusia
  • SUA și aliații nu vor recunoaște niciodată anexarea teritoriilor Ucrainei la Rusia
  • NATO avertizează Rusia că utilizarea armelor nucleare ar avea „consecinţe severe”
  • Oficialii separatiști pro-ruși declară valide referendumurile pentru alipirea Doneţk şi Lugansk la Federația Rusă
  • SUA vor acționa „decisiv” dacă Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina
  • Alte șapte nave care transportau produse agricole au părăsit porturile ucrainene duminică

Update 21:33. Pentagonul a anunțat miercuri un ajutor militar suplimentar de 1,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, sub formă de comenzi de armament pentru industria americană de apărare.

„Acest ajutor demonstrează angajamentul Statelor Unite pentru susţinerea Ucrainei pe termen lung”, a comunicat Departamentul Apărării de la Washington, citat de cotidianul Le Monde.

„Noul pachet de asistenţă reprezintă o investiţie multianuală în capabilităţi esenţiale pentru a construi o forţă durabilă a armatei ucrainene, în contextul în care continuă să apere suveranitatea Ucrainei şi teritoriul ucrainean de agresiunea rusă”, subliniază Pentagonul, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu.

Noul plan de asistenţă constă în echipamente care urmează să fie livrate de companiile americane din industria militară. Vor fi livrate 18 sisteme mobile de artilerie de tip HIMARS, 150 de vehicule blindate Humvee, 150 de vehicule tactice, radare şi sisteme antidronă.

Echipamentul nu va fi însă livrat Kievului decât peste câteva luni.

În total, Statele Unite au oferit Ucrainei asistenţă militară în valoare de 16,9 miliarde de dolari de la începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden şi în valoare de 19 miliarde de dolari de la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.

Update 20:20. Trupele ucrainene au continuat să înainteze în regiunea nord-estică Harkov, pe malul drept al râului Oskil, înregistrând unele succese şi în provincia Doneţk.

Oraşul Piskî-Radkivski, care înaintea invaziei ruse avea circa 2.000 de locuitori, este din nou sub control ucrainean, au transmis în noaptea de luni spre marţi autorităţile de la Kiev pe Telegram, într-un mesaj însoţit de fotografii cu tehnică militară rusă distrusă.

Mai devreme, Statul Major ucrainean a raportat bombardamente ruseşti asupra localităţii Kupiansk-Vuslovii, la circa 40 de kilometri către nord, confirmând astfel indirect relatări conform cărora şi aceasta ar fi fost recucerită. La Kupiansk-Vuslovii se află un important nod feroviar pe malul drept al râului Oskil.

Update 19:42. Autoritățile ucrainene spun că au identificat cinci soldați ruși care ar fi tras asupra unor mașini civile în regiunea Kiev în primele zile ale războiului, scrie Sky News.

Imaginile de pe camerele de supraveghere colectate de anchetatorii ucraineni arată cum militarii trag în mașini civile de-a lungul drumurilor de lângă Hostomel, un oraș situat la nord-vest de capitala Ucrainei, Kiev.

Într-unul dintre clipuri, o mașină ia foc după ce a fost lovită de gloanțele trupelor staționate în pădurea de vizavi. Șoferul mașinii a murit, potrivit lui Ihor Klymenko, șeful poliției naționale ucrainene.

Klymenko a declarat că soldații ruși au tras ca și cum ar fi fost în „safari”. Una dintre mașinile examinate în cadrul cazului avea 178 de găuri de glonț, a spus el.

Soldații ruși sunt acuzați de uciderea a cinci persoane și de rănirea altor șase, care încercau să fugă din Hostomel pe 25 februarie, la o zi după ce Rusia a invadat țara. În total, 11 persoane au fost ucise și 14 rănite pe porțiunea de drum în cauză, spun autoritățile ucrainene.

Serviciile de securitate ucrainene au susținut într-un comunicat că soldații ruși inculpați au tras în 12 mașini pe o perioadă de șase ore. Potrivit serviciilor de securitate, trei dintre cei cinci bărbați identificați au dat ordinul de a trage asupra vehiculelor.

Update 18:20. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, miercuri, o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, în contextul referendumurilor pentru anexarea unor regiuni din sud-estul Ucrainei.

„Săptămâna trecută, Rusia a escaladat invazia în Ucraina, aducând-o la un nou nivel, prin mobilizarea rezerviştilor şi prin farse de referendumuri care sunt o tentativă ilegală de a anexa teritorii şi a modifica prin forţă frontierele internaţionale. Uniunea Europeană este determinată să forţeze Kremlinul să plătească printr-un nou set de sancţiuni aspre împotriva Rusiei”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată de BBC News.

„Noi restricţii privind importurile de produse ruseşti le vor ţine în afara pieţelor europene şi vor lipsi Rusia de încă şapte miliarde de euro ca venituri”, a precizat preşedintele Comisiei Europene, subliniind că UE va extinde şi lista produselor care nu pot fi exportate în Rusia, în special armament, avioane şi substanţe chimice. „Aceste măsuri vor afecta capacitatea Rusiei de modernizare militară”, a insistat Ursula von der Leyen.

De asemenea, Bruxellesul vrea să le interzică cetăţenilor europeni să mai deţină funcţii în consiliile de administraţie ale companiilor ruse cu capital de stat.

La rândul său, Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a declarat că noile sancţiuni, care vor trebui aprobate de Consiliul UE şi de Parlamentul European, vor viza peste 1.300 de persoane şi entităţi implicate în acţinile de „subminare a integrităţii teritoriale ucrainene”.

Update 17:00. România nu recunoaște rezultatele referendumurilor organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina: reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și, prin urmare, nu produc niciun fel de efect juridic.

România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor „referendumuri” desfășurate în perioada 23-27 septembrie 2022 în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina, cu implicarea și sprijinul nemijlocite ale forțelor de ocupație ruse, ale căror rezultate finale au fost anunțate astăzi, se arată într-un comunicat transmis de către MAE.

România nu recunoaște rezultatele acestor așa-zise „referendumuri”, care sunt ilegale și ilegitime. Ele reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și, prin urmare, nu produc niciun fel de efect juridic.

„Prin organizarea acestor așa-zise , Federația Rusă demonstrează încă o dată că acționează cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional și contrar responsabilităților pe care un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU le are, în calitate de garant al păcii și securității în lume. Acest comportament nu poate fi tolerat de comunitatea internațională. În Rezoluția cu privire la „, adoptată cu o majoritate covârșitoare la 2 martie 2022, Adunarea Generală a ONU a subliniat că niciun câștig teritorial realizat prin folosirea forței sau amenințării cu forța nu poate fi recunoscut ca legal”, transmite MAE.

„Astfel de acțiuni instigate, sprijinite și organizate de forțele de ocupație ruse reprezintă o nouă escaladare a războiului ilegal dus de Rusia împotriva Ucrainei, precum și o încercare a Kremlinului de a-și legitima controlul militar abuziv asupra unor teritorii aparținând altui stat suveran. Prin acest comportament Moscova urmărește schimbarea prin forță a granițelor Ucrainei, ceea ce constituie un act clar de încălcare flagrantă atât a Cartei ONU, cât și a independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. România reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și face apel la toate statele să respingă încercările Federației Ruse de a anexa ilegal teritorii ale altui stat sau orice tip de acțiuni similare”, adaugă sursa citată.

Update 16:00. Kremlin: Suspiciunile privind acte de sabotaj comise de Rusia sunt „absurde”

Suspiciunile privind acte de sabotaj comise de Rusia asupra gazoductelor ruso-germane Nord Stream sunt „stupide şi absurde”, a transmis miercuri Administraţia de la Moscova, în contextul fisurilor depistate la conductele din Marea Baltică.

Moscova consideră „absurd” să fie acuzată că şi-a atacat propriile gazoducte care fac legătura cu Germania, mai ales că acestea sunt nefuncţionale.

„Este previzibil ca unii să acuze Rusia. Este previzibl, stupid şi absurd”, a afirmat miercuri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de publicaţiile Le Monde şi Le Point.

„Fisurile sunt problematice pentru noi, întrucât cele două conducte sunt umplute cu gaz rusesc pregătit să fie pompat, iar acest gaz este scump. Iar acest gaz se scurge”, a subliniat Peskov.

Marţi, Peskov semnalase că nu exclude posibilitatea unui act de sabotaj din partea vreunui stat occidental. „Nu poate fi exclusă nicio variantă”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Update 15:40. Administraţia Vladimir Putin a somat, miercuri, Statele Unite să răspundă dacă au atacat gazoductele ruso-germane din Marea Baltică, amintind că preşedintele Joseph Biden a ameninţat în trecut cu oprirea proiectului Nord Stream 2.

„Preşedintele american este obligat să răspundă la întrebarea dacă Statele Unite au dat curs amenințării”, a declarat miercuri, conform cotidianului Le Monde, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, referindu-se la declarația făcută de liderul de la Casa Albă în luna februarie.

Statele Unite s-au opus vehement în ultimii ani proiectului gazoductului Nord Stream 2, argumentând că vor să reducă dependența energetică a Uniunii Europene de Rusia.

Pe 23 februarie, președintele Joseph Biden afirma, referindu-se la o discuție anterioară cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, că Statele Unite şi-au coordonat „eforturile pentru a opri gazoductul Nord Stream 2 dacă Rusia invadează Ucraina”, conform stenogramei afirmațiilor, postată pe site-ul Casei Albe. Biden constata că, pe baza consultărilor bilaterale, Germania tocmai anunțase în acel moment oprirea procedurilor de autorizare a gazoductului.

Președintele SUA anunța atunci o serie de sancțiuni împotriva companiei care a construit Nord Stream 2 şi avertiza că nu va ezita să treacă la „acțiuni suplimentare” dacă Rusia va continua escaladarea acțiunilor care, pe 24 februarie, au condus la invazia militară în Ucraina.

Update 12:30. Serghei Șoigu verifică personal dacă rușii sunt apți de război

Ministrul rus al Apărării a mers să verifice dacă ruşii sunt apți pentru a lupta pe frontul din Ucraina.

Serghei Şoigu a vizitat poligoanele militare din Vestul Rusiei, acolo unde a urmărit îndeaproape instruirea recruților.

Întâmplător sau nu, inspecția oficialului rus vine după ce pe rețelele sociale au apărut imagini de la centrele de recrutare în care rușii sunt fie beți, fie se bat între ei.

Potrivit autorităţilor de la Moscova, antrenamentele se desfăşoară intens, inclusiv pe timp de noapte. Nu sunt însă lipsite nici de incidente, unele dintre ele, grave.

Luni, într-unul dintre aceste centre, un bărbat a deschis focul şi l-a rănit grav pe unul dintre superiori.

Update 12:15. Volodimir Zelenski: Nu mai este nimic de discutat cu președintele Rusiei

”Nu mai este nimic de discutat cu Vladimir Putin”, declaraţia momentului îi apaţine liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, care, după aşa-zisele referendumuri organizate de ruși, pentru a anexa 4 regiuni din Ucraina, exclude orice negociere de pace cu omologul său.

Președintele ucrainean a catalogat scrutinele drept „o tentativă de a fura teritoriul unui alt stat”.

”Vom acționa pentru a ne proteja poporul din regiunea Herson, din regiunea Zaporojie, din Donbas, din zonele ocupate în prezent în regiunea Harkiv și din Crimeea.

Această farsă care s-a desfăşurat în teritoriul ocupat nu poate fi numită nici măcar o imitație de referendum. P

unerea în aplicare de către Rusia a așa-zisului scenariu Crimeea și o altă încercare de anexare a teritoriului ucrainean va însemna că nu mai este nimic de discutat cu acest președinte al Rusiei”, a declarat Volodimir Zelenski.

Update: 11:40. NATO va continua să susţină cu fermitate integritatea Ucrainei şi condamnă aşa-numitele referendumuri organizate de Rusia în regiunile ocupate din Ucraina, a scris şi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, pe contul său de Twitter.

Şeful NATO a precizat că a vorbit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi l-a asigurat încă o dată de susţinerea neclintită a aliaţilor pentru suveranitatea Ucrainei şi dreptul acestei ţări la autoapărare.

Stoltenberg a numit ”farse” referendumurile organizate de Rusia și a subliniat că acestea nu au nicio legitimitate şi constituie o încălcare flagrantă a legislaţiei internaţionale.

Update 11:30. După numărarea completă a voturilor de la referendumurile organizate de ocupanţii ruşi în regiunile din sudul şi estul Ucrainei, aşa-zisele autorităţi au anunţat că peste 90% dintre ucraineni au votat pentru alipirea la Rusia.

Potrivit CNN, liderul autoproclamatei Republici Donetsk, Denis Pushilin, a anunţat pe Telegram că 99,23% dintre voturile de la referendum au fost pentru alipirea regiunii la Rusia.

La Lugansk, Elena Elena Kravchenko, şefa comisiei electorale a autoproclamatei Republici Lugansk, a declarat că 98,42% dintre voturi au fost în favoarea moţiunii.

În Herson, 87,05% dintre voturi au fost pentru alipirea la Federaţia Rusă, în timp ce la Zaporojie, şeful comisiei electorale a anunţat că 93,11% dintre voturi au fost pentru alipire.

Referendumurile, organizate de autorităţile pro-ruse în cele patru regiuni din Ucraina după ce acestea au fost ocupate de forţele armate ruse, nu sunt recunoscute de guvernele occidentale.

Într-un comunicat publicat astăzi, Ministerul de Externe din Ucraina a anunţat că „referendumurile false arată dispreţul Rusiei pentru toţi cei care au cerut diplomaţie”.

Update 9:30. Este în continuare nebunie pe aeroporturile din Rusia.

The Guardian scrie că ruşii bogaţi încearcă să fugă din ţară şi plătesc sume uriaşe pentru a nu fi recrutaţi şi trimişi la război.

În special se zboară către Armenia, Turcia și Azerbaidjan, ţări care le permit rușilor intrarea fără viză.

The Guardian spune că pasagerii plătesc chiar şi, între 20.000 și 25.000 de lire sterline pentru un loc într-un avion privat.

Închirierea unui avion cu 8 locuri variază între 80.000-140.000 de lire sterline. Solicitarea, spun directorii de companii, a crescut, de 50 de ori.

Update 8:20. Primele imagini din satelit arată cozi kilometrice de maşini. În timp ce ruşii Nu ştiu ce să mai facă să părăsească ţara, autorităţile se chinuie să-i oprească. Tiruri cu armament au fost filmate pe drumul spre frontieră. Iar centre de încorporare vor fi amenajate, chiar lângă cele de verificare a documentelor.

Imaginile sunt filmate la graniţa cu Georgia, unde sute de mii de ruşi se înghesuie să iasă din ţară.

Traficul este blocat, iar cozile se întind pe zeci de kilometri.

Pentru a opri această plecare în masă a oamenilor apţi de război, autorităţile ruse au dislocat un corp militar, care se va instala chiar la punctul de trecere cu scopul de a înrola pe loc bărbaţii care vor să iasă din ţară.

Graniţa cu Georgia nu a fost singura luată cu asalt.

Ieri, conform statisticilor realizate de Guvernul Finlandez, aproape 8.000 de ruşi au intrat în ţară.

Apar şi primele imagini cu „bazele militare” improvizate de autorităţile ruse. Zeci de bărbaţi înghesuie pe bănci de fier, în speranţa că vor reuşi să adoarmă.

Condiţiile sunt greu de imaginat. Soldaţilor le este spus că singurele resurse din baze sunt armele şi muniţia şi sunt rugaţi să îşi procure singuri cele necesare traiului.

”Noi și numeroase alte țări am fost foarte clari: nu vom recunoaște niciodată anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”, a declarat Antony Blinken într-o conferință de presă.

La rândul său, Franța și Israelul au semnalat deja, conform cotidianului Le Monde, că nu vor recunoaște referendumurile de anexare a regiunilor ucrainene.

Autoritățile proruse din regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson au organizat referendumuri privind unirea cu Rusia, iar Administrația de la Moscova pregătește anexarea teritoriilor.

Uniunea Europeană, NATO și Grupul G7 au anunțat că nu vor recunoaște rezultatele referendumurilor organizate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi nici anexarea acestora de către Rusia.

Război în Ucraina, 27 septembrie | NATO, avertisment pentru Rusia în privința utilizării armelor nucleare: ”Va avea consecinţe severe”

Război în Ucraina, 26 septembrie | Kremlinul admite „erori” în aplicarea decretului de mobilizare a rezerviştilor

Război în Ucraina, 25 septembrie | Oficialii separatiști declară valide referendumurile pentru alipirea Doneţk şi Lugansk la Federația Rusă

Război în Ucraina, 24 septembrie | Zelenski le cere ucrainenilor din teritoriile ocupate să se ascundă de mobilizarea rusă în orice mod pot

Război în Ucraina, 23 septembrie | Ucrainenii continuă contraofensiva şi anunţă noi teritorii eliberate, în chiar ziua referendumului organizat de ruşi





Sursa: www.antena3.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri