25 C
București
miercuri, 6 iulie 2022

Războiul și criza alimentară: victime și profitori

Publicat pe



Sunt, însă, de pe acum, clare semnale că, pe lângă victime colaterale, există și câștigătorii colaterali. Mai precis, cercuri de interese, de putere și, deloc în ultimul rând, de influență, care încearcă să scoată profit de pe urma crizelor provocate de aceste sângeroase evenimente.Crize între care criza alimentară  are și, cu siguranță, va avea, pe termen lung, un uriaș impact la nivel European și mondial.

 Un pe deplin întemeiat și curajos semnal, în acest sens, fiind dat de europarlamentarul Carmen Avram, care, ieri, în Plenul Parlamentului European, a avertizat asupra riscului ca hrana cu niveluri ridicate  de pesticide să pătrundă pe piețele statelor membre. Ceea ce ar avea un nenorocit impact asupra sănătății populației și, în același timp, ar constitui o mare lovitură dată fermierilor din țările Bătrânului Continent. Este vorba despre inițiativa proiectată de către comisarului european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, de a se permite accesul pe piețele din statele membre ale UE unor produse alimentare cu niveluri de pesticide mai mare decât nivelul admis în momentul de față. În condițiile în care această idee va fi adoptată,  fiecare stat membru să decidă nivelul de pesticide al produselor importate, fiind vorba, în mod deosebit, de produsele cu un preț scăzut. Măsură care, la o primă vedere, este menită să asigure, la prețuri accesibile, hrana necesară categoriilor de populație cu venituri scăzute, dar care, la o analiză mai atentă, se dovedește a fi o ipocrită portiță de intrare pe piață a unor alimente cu mult sub standardele de calitate impuse de Comisia Europeană. Standarde cărora, de regulă, le corespund produse cu prețuri medii sau ceva mai ridicate.

  În  plus, aprobarea și punerea în act a acestui proiect reprezintă o drastică lovitură aplicată fermierilor din statele UE. Fermieri care, prin efectele mâinii invizibile a pieței, vor avea de ales între a scădea nivelul calității produselor, implicit a ridica nivelul de pesticide al acestora sau, dacă nu vor face, să producă mărfuri cu prețuri mai mari, care riscă să  rămână nevândute. Adică, pe stoc.

 ,,Securitatea alimentară- a atras atenția Carmen Avram – nu trebuie făcută în detrimentul siguranței alimentare.’’ Adevăr categoric în temeiul căruia domnia sa a invitat Comisia Europeană ,,să cântărească atent propunerea ca fiecare stat membru să decidă cantitatea maximă de pesticid acceptată la hrana de import.’’ Ceea ce, dacă am înțeles eu corect, conduce la ideea unui standard unic în funcție de care se măsoară nivelul de pesticid al produselor importate, eliminându-se, în acest fel, riscul ca, în urma aplicării unor standarde diferite și pe baza unor criterii arbitrare, populația din unele state să fie mai mult expusă riscurilor provocate de consumul unor produse contaminate.

 Demn de remarcat este faptul că acest punct de vedere prezentat și motivat de către europarlamentarul Carmen Avram a fost determinat de proiectul unul regulament pe care Comisia Europeană are în vedere să îl impună fermierilor. Regulament care va conține un set de condiții suplimentare vizând reducerea obligatorie a pesticidelor și a fertilizanților în toate țările uniunii. Vorbeam, mai înainte, despre mana invizibilă a pieței care operează și de această dată dar care, nu în toate cazurile, produce numai efecte pozitive asupra calității vieții. În continuarea acestei idei este de menționat că, în varianta inițială a regulamentului, era prevăzută o reducere cu 50% la fertilizanți și pesticide, nivel unic pentru toate statele membre ale UE. Ori, în condițiile deosebit de grele create de dispariția de pe piață a îngrășămintelor importate din Ungaria și Belorus, au apărut serioase semne de întrebare în legătură cu prețul și calitatea unor asemenea produse importate de pe alte piețe. Complex de factori care, după toate probabilitățile, a determinat Comisia Europeană să modifice regulamentul, iar cantitatea de pesticide și de fertilizanți să rămână la 40 %. Teoretic, doar cu 10% mai puțin față de precedentul procent, în realitate, cu zece la sută mai mare nivelul de risc pentru sănătate populației și, în primul rând, pentru acele categorii de populație care nu își pot permite să cumpere, în mod curent, acele produse cu un grad superior de siguranță alimentară.

 Acestea ar fi, în rezumat, datele în care, la ora actuală, se pune, la nivelul Comisiei Europene, problema raportului între interesele pieței (în ecuația: producători-distribuitori-cumpărători/utilizatori) și asigurarea unei reale securități a alimentației pentru toate categoriile de populație din toate statele  uniunii. O decizie finală urmând să fie luată în toamna acestui an.

 Până atunci, există suficient timp pentru negocieri, pentru confruntări de opinii și de argumente, urmând ca, în final, să se stabilească un corect și viabil echilibru între interesele pieței și interesele cetățenilor, ale populației din toate statele membre ale Uniunii Europene. Populație și cetățeni care- nu-i așa?- reprezintă (sau ar trebui să reprezinte) principalii beneficiari ai uniunii. Negocieri care, pentru a se solda cu o decizie corectă, trebuie să țină seama de analizele și ipotezele de lucru care, cu siguranță, vor fi lansate pe parcursul dezbaterilor. Opinii în categoria cărora, cu siguranță, se înscriu cele pe care le-a formulat, și de această dată, europarlamentarul Carmen Avram, unul dintre redutabilii exponenți și promotori ai adevăratelor interese și opțiuni ale României Europene.





Sursa: jurnalul.ro

Mai multe stiri

Ultimele Stiri