2.3 C
București
duminică, 29 ianuarie 2023

Recomandările Comisiei Europene pentru România din raportul privind statul de drept

Publicat pe


Comisia Europeană a publicat astăzi raportul privind statul de drept cu analize pentru fiecare stat membru. Raportul privind statul de drept este la a treia ediție și are ca analiză specifică elementele cardinale din toate statele membre pentru ceea ce numim în prezent statul de drept: independența justiției, lupta împotriva corupției, libertatea presei și un capitol despre mecanismele fondate de control și echilibrare. privind separarea puterilor în stat.

Comisia EuropeanăFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei

Pentru România, raportul privind statul de drept este o completare la MCV, care este obligatoriu din punct de vedere juridic, fiind o condiție de aderare. Din păcate România nu a îndeplinit încă recomandările pentru ridicarea MCV. Ceea ce este special la această ediție este că fiecare raport conține recomandări pentru fiecare stat. Pe scurt, nicio țară nu este sfântă când vine vorba de a respecta pe deplin aceste condiții. Desigur, există elevi mai buni sau mai răi, dar în cele din urmă, respectul pentru statul de drept nu este niciodată atins pe deplin și necesită eforturi continue din partea tuturor actorilor din societate pentru a realiza o democrație funcțională ghidată de standardele Uniunii.

Dincolo de crizele actuale, Uniunea Europeană se confruntă în ultimii ani cu un regres major în unele state europene în ceea ce privește statul de drept. Pandemia nu a făcut decât să pună și mai multă presiune, pentru că în vremuri de criză controlul democratic și separarea puterilor în stat erau mai puternic testate.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un război împotriva democrației, a dreptului internațional și subminează democrația și statul de drept. În vremuri ca acestea, exemplul și eforturile instituțiilor europene și ale statelor membre în aceste domenii devin o responsabilitate.

Vorbim de securitate pentru că vrem să ne apărăm valorile democratice, sau din păcate unele state când vine vorba de situația internă, precum independența justiției, libertatea presei, lupta împotriva corupției, predictibilitatea și calitatea legislației, pe scurt. respectul pentru statul de drept este încălcat. Ne apărăm de inamicul exterior, dar avem în interior un inamic invizibil care roade și continuă să se prăbușească la temelia construcției europene.

Uniunea Europeană dispune de numeroase instrumente și metode pentru a ajuta statele să revină pe drumul cel bun, de la metode preventive la sancțiuni financiare, dar care, din păcate, încă îi afectează pe contribuabili în cele din urmă.

Ex abrupto, Comisia are 6 recomandări suplimentare la angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență privind anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și procesul legislativ și recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, se recomandă in Romania:

• Asigurarea faptului că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile pentru independența justiției, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților și luarea de măsuri pentru a aborda preocupările rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de standardele europene și relevante cum ar fi avizele Comisiei de la Veneția.

• Introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului.

• Abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor, și monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigației și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar.

• Consolidarea regulilor și mecanismelor pentru a spori independența editorială a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public.

• Asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectului de legislație.

• Continuarea eforturilor de a înființa o Instituție Națională pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.

Un articol recent din Politico arata ca sfidarea de către Statele membre față de legislația UE este în creștere, arată datele. În ultimele cinci luni, echipe de reporteri POLITICO și-au propus să documenteze cazurile de încălcare a legislației UE în bloc – de la o fabrică de oțel ultrapoluantă din zona Italiei, până la produse defecte sau nesigure care se scurg printr-un comerț electronic important din Belgia, fermieri la români care folosesc fără discernământ pesticide care distrug albinele, în ciuda faptului că acestea au fost interzise în întreaga UE din 2018.

Apartenența la UE este uneori luată de la sine înțeles și poate că autoritățile, politicienii și chiar cetățenii nu realizează cât de mult contează că în vremuri de criză, precum pandemia, sau acum cu probleme de securitate, România este o țară privilegiată și multe alte țări ar place sa fiu in locul Romaniei. Acestea fiind spuse, apartenența la UE vine nu numai cu privilegii, cu drepturi și fonduri europene, ci și cu obligații, cu angajamente care trebuie respectate.

Comisia trece prin toate cele patru mari capitole ale raportului privind statul de drept și analizează sistemul de justiție din România, independența, calitatea și eficiența. Unul din punctele importante subliniate de Comisie este atenția asupra noilor proiecte pe legile Justiției, asupra conținutului dar mai cu seamă și asupra felului în care se vor discuta în spațiul public.

1. În PNRR, România s-a angajat să modifice legile justiției până la 30 iunie 2023, ca parte a reformei care vizează asigurarea independenței justiției, sporirea calității și eficienței acesteia. Tot la acest capitol este menționată desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) dar sunt emise unele preocupări legate de cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor din justiție. Digitalizarea sistemului de justiție este văzut ca un element cheie în ameliorarea sistemului de justiție. În centrul transformării digitale a sistemului de justiție se află implementarea ECRIS V, un nou sistem de gestionare a cazurilor cu o arhitectură centralizată, care va facilita interacțiunea digitală între justițiabili și entitățile judiciare, precum și între instituțiile judiciare și alte instituții relevante. România este criticată în continuare pe partea de eficiență a justiției din cauza duratei excesive a procedurilor în instanță.

2. Pe capitolul privind lupta anticorupție, de la analiza Strategiei anticorupție adoptată de România până la analiza activității DNA, ANI și ANABI, Comisia notează anumite îngrijorari cu privire la modificarile SIIJ care pot avea consecinte asupra activitatii DNA în continuare. Altfel, raman provocări în recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza cerințelor disuasive de vechime. Comisia critică Senatul pentru că încă nu a definit criterii obiective de a decide asupra cererilor de ridicare a imunităților parlamentare. Este menționată de asemenea transpunerea directivei privind avertizorii de integritate, și criticile ridicate de procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, deoarece procesul legislativ este încă în desfășurare. O altă problemă indicată în raport este ceea referitoare la transparența finanțării partidelor politice și aplicarea regulilor aferente sunt limitate. În mod paradoxal tocmai astăzi Legea avertizorului de integritate a fost declarată constituțională, sesizarea USR a fost respinsă. Legea care transpune prost directiva merge la promulgare. Sperăm ca președintele României să o trimită la examinare.

3. Al treilea capitol este dedicat libertății presei, unde Comisia este îngrijorată de amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor. În septembrie 2021, doi jurnaliști şi un activist de mediu au fost atacați în timp ce filmau un documentar despre defrișările ilegale. Toate filmările lor au fost șterse, iar echipamentul a fost distrus de către atacatori. În timp ce premierul de atunci a condamnat acest atac și a fost declanșată o anchetă, o petiție publică prin care se solicita Procurorului General să preia ancheta nu a fost acceptată. Comisia atrage atenția cu privire la la funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) persistă. Raportul trece în revistă și accesul la informații și subliniază că răspunsul autorităților este adesea insuficient și inconsecvent la solicitările privind libertatea de informare, inclusiv cu privire la deciziile urgente luate cu privire, de ex. pandemia COVID-19 sau criza refugiaților ucraineni.Citeste intregul articol pe contributors.ro



Sursa: www.hotnews.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri