1 C
București
vineri, 2 decembrie 2022

România, mult prea în urmă în ceea ce privește tratamentul endovascular în accidentului vascular cerebral

Publicat pe



Tratament endovascular sau trombectomia mecanică constă în extracția mecanică a cheagului ce înfundă o arteră care vascularizează creierul, cu ajutorul unor dispozitive mecanice specifice.

Conform ghidurilor medicale în vigoare, aceasta poate fi aplicată numai în primele șase ore de la debutul simptomatologiei.

În fiecare an, cam 3.000 dintre românii care fac un AVC ischemic au nevoie de trombectomie, însă mai puțin de 400 au norocul să beneficieze de ea. În toată țara sunt doar cinci centre în care se face această intervenție: două în București, la Spitalul Universitar și Elias, unul în Târgu Mureș și altul în Timișoara. Iar conform specialiștilor internaționali ar trebui să avem un centru de STROKE la un milion de locuitori.

Prezent la cea de a 15-a ediție a ”International Conference on Neuroprotective Agents” desfășurată la Cluj, prof. dr. Marc Fisher, președintele Organizaţiei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (World Stroke Organization – WSO), a declarat: „În România, în acest moment, doar radiologii pot primi competența pentru a face trombectomii. Acest lucru trebuie schimbat, extins, așa cum este în alte țări: neurologii și neurochirurgii se pot antrena pentru a acorda tratament neurointervențional pacienților cu AVC. Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le rezolvați rapid.
Pentru trombectomie ar trebui să aveți undeva între 15 și 20. Depinde de poziționare, de densitatea populației. În Cluj probabil ar trebui unul. Eu locuiesc într-o zonă din Boston, populația este de patru milioane de locuitori și avem șase centre de trombectomie. Un element foarte important este telemedicina, iar în cazul unui AVC. Peste tot în lume, inclusiv în Statele Unite ale Americii, sunt puțini specialiști. O parte din planul pe care ar trebui să îl implementați în România este telemedicina, pentru interpretarea imaginilor de exemplu, a CT-urilor.”

Pacienții din Cluj, Iași, Constanța sau Oradea nu pot beneficia rapid de trombectomie în cazul unui AVC. De multe ori ies din fereastră terapeutică de șase ani până când sunt transferați într-un centru de specialitate. Iar acest lucru înseamnă că rămân cu sechele grave ori mor.

Profesor Ștefan Ioan Florian, Şeful Clinicii de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Judeţean Cluj: „Clujul medical nu a avut până de curând posibilitatea de a face tratament endovascular. Prima inițiativă a venit din sectorul privat. Însă nu sunt întrunite condițiile pentru contractul cu CNAS, dar facem toate demersurile pentru a putea ajuta. În paralel am început construcția centrului de patologie cerebrovasculară și neurochirurgie. Deja clădirea este în plină renovare și mai e o clădire nouă anexă care se construiește. Sperăm că proiectul va fi finanțat. Este un efort complex pe care îl facem pentru a asigura un tratament egal și pacienților din această regiune a României. În București sunt centre de stroke, la Târgu Mureș, la Timișoara. Până acum Clujul nu a avut. Facem demersurile necesare pentru ca pacienții din această regiune să primească tratamentul adecvat în timpul necesar. Timpul face diferența între ceea ce înseamnă un bolnav cu handicap major sau unul trecut în neființă și un om reabilitat complet. Intervalul de timp pentru a acorda tratamentului unui pacient cu AVC nu ne ajunge pentru a transfera un pacient de la Cluj la București.”

Specialiști din străinătate au venit la Cluj pentru a vorbi despre cum s-a dezvoltat rețeaua de STROKE în țara lor.

Profesor Natan Bornstein, membru în bordul World Stroke Organization (WSO): „Ce am făcut noi în Israel, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori. Am împărțit teritoriul pe regiuni și fiecare are centre gândite în așa fel încât pacientul să ajungă la spital, cu mașina, în maximum 19 minute. Teoretic este calculat câte un centru de STROKE la un milion de locuitori, dar populația nu este distribuită uniform pe teritoriul țării. Depinde și de sistemul de ambulanță, care este diferit în fiecare regiune.
În ceea ce privește telemedicina, specialiștii noştri din Israel, veniți din Statele Unite, încă o folosesc pentru pacienții cu STROKE. Tehnologia a avansat foarte mult și poate fi folosită în beneficiul pacienților. Fac pregătire în străinătate pentru neurointervennțional. Am convins Guvernul să plătească, în fiecare an patru burse pentru medici care să plece în străinătate să se pregătească. Nu se plătesc integral de stat, dar mare parte. Este o strategie pentru a crește numărul specialiștilor care pot trata pacienții cu AVC. 60% dintre specialiștii care tratează AVC sunt neurologi.”

Prof. dr. Cristina Tiu, președintele Societății de Neurologie din România: „Radiologia intervențională ocupă o serie de arii terapeutice, fiecare cu gradul ei de complexitate. Partea de neuroradiologie am zice că este insuficient reprezentată. Este nevoie de extinderea competenței pentru că pregătirea este complexă, iar cerința actuală de tratament al accidentului vascular cerebral ischemic ar necesita un număr mult mai mare de specialiști și un număr mai mare de centre apte să trateze, prin trombectomie mecanică, accidentul vascular ischemic. Mai mult ar putea să realizeze diverse proceduri adresate anevrismelor rupte sau malformațiilor arteriovenoase, astfel încât să nu mai fie nevoie să le trimitem în străinătate.”

Prof. Dafin Mureșanu, Directorul Departamentului de Neurostiinte din UMF Cluj Napoca: „În 2019 am ajuns să adăugăm încă 33 de centre în care să se facă tromboliză (nr. metoda de tratament a unui AVC în care este înfundată o arteră de calibru mic), iar azi avem în toată țara 43. În continuare doar patru dintre ele puteau face trombectomie și cu greu a mai apărut unul la Suceava. În 2017 eram la o rată de tratament de 0,8% de tratament, iar în 2021 am ajuns a o rata de 5,4%. În 2018 trombolizam 467 de pacienți, în 2019 după extinderea numărului de centre am ajuns la 2.300 de pacienți cu AVC tratați prin trombliză. În 2020 ne-am dus la 2350. 2650 în 2021. Este un progres semnificativ. Trombectomiile în 2021: Spitalul Universitar de Urgență București – 126, Târgu Mureș – 76, Timișoara – 75, Elias- 5, iar Suceva care abia intrase în program 5. Este foarte modestă această realitate. Trebuie să facem mult mai mult. Trebuie să ne îndreptăm spre țintele normale și spre parametrii normali de performanță. Sunt puțini specialiști, iar oamenii aceia sunt suprasolicitați. E nevoie de o dezvoltare. În România lucrăm în acest moment la stabilirea unor reguli generale pentru a oferi acces doctorilor neurologi și neurochirurgi care vor să obțină competența de neurointervențional. Aceasta este o parte a strategiei pentru extinderea programului de STROKE.”

Pregătirea unui medic pentru a face trombectomii este de minimum doi ani.

Pe de altă parte, o altă urgență a României este dezvoltarea programelor și centrelor de reabilitare. Sunt mult prea puține pentru numărul mare de bolnavi care au nevoie.



Sursa: stirileprotv.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri