Mai multe investiții importante derulate în ultimii ani în Țara Hațegului au vizat dezvoltarea turismului. În prezent, regiunea de la poalele Retezatului se numără printre cele mai căutate din vestul României.
Mormântul lui Arsenie Boca a devenit loc de pelerinaj pentru români. Foto: Daniel Guță
Țara
Hațegului își păstrează acest nume încă din secolul al XIII-lea, când ținutul deluros
din Hunedoara, mărginit de munții Retezat, Șureanu, Parâng și Poiana Ruscă a
fost atestat documentar. Țara Hațegului a fost locuită, însă, din cele mai
vechi timpuri, iar numeroasele sale vestigii antice și medievale au reprezentat
dintotdeauna atracții pentru călători.
Drumurile
sale duc spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa – prima „colonie” (oraș antic
important) înființată de romani în Dacia, spre bisericile și cetățile medievale
de piatră, propuse în patrimoniul mondial UNESCO, ori urcă spre crestele „pleșuve”
ale munților Retezat și Parâng.
Alte cărări se afundă în văile adânci
pâraielor care coboară din munți și inundă bazinele Streiului, Râului Mare și
Jiului ori se pierd în sălbăticia parcurilor naționale Retezat și Grădiștea
Muncelului Cioclovina.
De
la începutul secolului trecut, localnicii din Țara Hațegului au putut profita
de pe urma atracțiilor istorice și naturale ale regiunii, iar primele asociații
de turism și cabane montane destinate excursioniștilor au fost înființate aici
la mijlocul anilor ’30, odată cu
declararea Retezatului parc național și rezervație științifică.
Arsenie Boca a contribuit decisiv la creșterea numărului de turiști
În
ultimul deceniu, turismul a luat din nou avânt în Țara Hațegului, iar
împrejurimile Hațegului au fost împânzite de pensiuni.
Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guță
„Oamenii
au început să își transforme casele bătrânești din sate în pensiuni. Alții le-au
ridicat din temelii, pe terenurile fostelor livezi și curți, ori au început să
ofere cazare în mici cabane de lemn. Aproape fiecare încearcă să profite de pe
urma numărului tot mai mare de turiști și de pelerini care vin, an de an, la Mănăstirea
Prislop”, relata Ioana, o localnică din satul Silvașul de Sus, învecinat
Mănăstirii Prislop și orașului Hațeg.
În
afara numărului mare de pensiuni și moteluri construite de localnici în Țara
Hațegului, câteva locuri din regiune au trecut prin transformări importante,
care au dus la dezvoltarea turismului.
Schimbarea
la față a Mănăstirii Prislop
În
anii ’90, înainte de a deveni loc de
pelerinaj al românilor veniți să se reculeagă la mormântul lui Arsenie
Boca, mănăstirea Prislop (video) era un loc primitor, însă cu o înfățișare mult mai
modestă față de cea pe care o găsesc oaspeții săi în prezent.
Un drum de pământ
îi aduce pe călători până la poarta așezământului, iar câteva măicuțe puteau fi
văzute trebăluind pe potecile din curtea acestuia, care nu avea nici măcar un
gard împrejmuitor, își amintesc localnicii.
Acum,
miile de pelerini care vin frecvent la mormântul lui Arsenie Boca ajung la
mănăstire pe un drum modern cu trei benzi, pe marginea căruia localnicii au
înșirat florării și tarabe cu suveniruri și mâncăruri, și au fost construite
moteluri, pensiuni și restaurante.
O parcare de peste 200 de locuri a fost
construită pe dealul din fața mănăstirii, după terasarea acestuia. În curte, au
fost ridicate mai multe clădiri de locuit și anexe, iar fostele poteci spre cimitirul
unde se află mormântul lui Arsenie Boca au fost transformate în alei largi,
pavate cu marmură.
Parcul
dinozaurilor de la poalele Retezatului
În
trecut, ţinutul învecinat Hațegului, de la poalele Retezatului, era împânzit cu
fosile ale animalelor preistorice, cărora localnicii le spuneau „oase de
urieşi”.
Primele
fosile de dinozauri „pitici” – așa cum sunt numiți dinozaurii care au trăit în urmă
cu zeci de milioane de ani, când regiunea era doar insulă uriașă – au fost
descoperite și cercetate la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe valea
Sibișelului.
Valea Dinozaurilor. Foto: Daniel Guță
De-a
lungul timpului, numeroși oameni de știință au cercetat locurile, însă puțini localnici
au încercat să profite de potențialul turistic pe care îl ofereau descoperirile
din Valea Dinozaurilor.
În
2021, la marginea satului Sibișel, traversată de unul dintre drumurile spre
Parcul Național Retezat a fost inaugurat unul dintre cele mai mari parcuri
tematice din România, despre dinozauri.
„Am
ales acest loc deoarece are o istorie bogată în spate care nu trebuie uitată
sau pierdută. În această vale s-au descoperit primele fosile de dinozauri din
România. Am inaugurat în august 2021 și continuăm să lucrăm intens pentru a
dezvolta și transforma acest parc într-un sat de vacanță tematic care se
extinde pe o arie de zeci de hectare cu șes, pădure, râu, deal și munții în
zare…un paradis pentru iubitorii de natură”, arătau reprezentanții parcului
tematic de la poalele Retezatului.
Castelul
Nopcsa, restaurat după mai multe decenii
O
mulțime de castele și biserici din secolele trecute împânzesc Țara Hațegului.
Câteva dintre ele, ruinate cu timpul, au fost reabilitate pentru a fi redate
turismului.
Un
astfel de loc este Castelul Nopcsa (video), din Săcel, aflat la șapte kilometri de
Hațeg, locuit în trecut de faimosul savant Franz Nopcsa (Nopcea),
descoperitorul dinozaurilor pitici.
Din
2019, monumentul istoric vechi de peste două secole se află în șantier, iar
lucrările de restaurare au ajuns la final. Fațadele sale au fost reabilitate și
zugrăvite în alb, iar mai multe clădiri ruinate din curte au fost demolate.
În
acest an, castelul care va deveni centru turistic și muzeu, va fi redeschis
publicului, într-o nouă înfățișare, după aproape două decenii.
Castelul
aflat la poalele Retezatului a fost naționalizat după Al Doilea Război Mondial,
iar autoritățile comuniste l-au transformat într-un internat şi o şcoală pentru
copii cu nevoi speciale, care a funcţionat până la sfărşitul anilor ’90.
Ulpia
Traiana Sarmizegetusa – cel mai vizitat loc istoric din Țara Hațegului
Ulpia
Traiana Sarmizegetusa, fostul oraș antic înființat de împăratul Traian în Dacia
învinsă de romani, se numără printre cele mai vizitate monumente istorice din
Hunedoara, cu peste 70.000 de turiști lunar.
Mulți
dintre oaspeții săi continuă să confunde așezarea de lângă Hațeg, cu
Sarmizegetusa Regia, aflată în Munții Șureanu, la peste 50 de kilometri
distanță.
Numărul
turiștilor va crește în anii următori, susțin reprezentanții Consiliului
Județean Hunedoara care administrează situl, odată cu finalizarea lucrărilor de
restaurare a Amfiteatrului antic (video), începute în 2021.
Între
timp, mai multe pensiuni au fost deschise în împrejurimile fostei „colonii” din
Dacia romană.