În decembrie trecut, votul Consiliului European în vederea primirii Bulgariei, Croației și României în Spațiul Schengen de liberă circulație ar fi urmat să devină un moment victorios pentru organizație. Evenimentul ar fi demonstrat o unitate după un an de greutăți politice și economice, scoțând totodată în evidență faptul că organizația dispune încă de capacitatea politică de a integra și mai mult statele balcanice în proiectul european, scrie Eurobserver, citată de Rador.
Deși Croația a marcat noul an aderând atât la zona euro, cât și la Spațiul Schengen, partenerii săi balcanici nu au fost la fel de norocoși. Invocând îngrijorări legate de respectarea deplină a standardelor UE în privința statului de drept, precum și legăturile existente între bandele de crimă organizată și structurile politice din ambele țări, Olanda și Austria au respins aderarea Bulgariei, în vreme ce Austria a respins doar candidatura României.
Acest veto a provocat masive proteste atât din partea politicienilor, cât și din partea populației. Acuzațiile s-au îndreptat imediat asupra Olandei și Austriei, considerându-se că ele blochează aderarea partenerilor balcanici din cauza unor probleme interne – ambele țări confruntându-se mai degrabă cu o creștere a sprijinuuil acordat unor partide de opoziție care se opun migrației, și mai puțin cu niște temeri politice rezonabile.
Pe platformele de socializare, bulgarii și românii au discutat chiar despre boicotarea produselor austriece și olandeze. Lor li s-au alăturat chiar și politicieni locali, ei sugerând boictotarea publică a băncilor austriece, precum și a produselor OMV, gigantul ausriac din industria chimică.
Deși mulți lideri din UE au încercat să aplaneze această indignare crescândă, răul fusese făcut. De atunci, atât principalii politicieni ai organizației, cât și guvernele Bulgariei și României au cooperat pentru ca un asemenea veto jenant să nu se mai înregistreze și anul acesta.
Argumentul cel mai la îndemână în privința primirii Bulgariei și României este clar. După aderarea lor la UE în 2007, începând din anul 2011, cele două țări au îndeplinit toate condițiile tehnice necesare în vederea aderării la Spațiul Schengen. Totuși, în absența unei voințe politice solide, cauzate mai ales de faptul că ambele țări nu au reușit să combată corupția într-un mod eficient și datorită faptului că ele nu au reușit nici să aducă statul de drept la nivelul standardelor UE, momentul aderării lor la Spațiul Schengen nu a mai sosit.
Remus Pricopie: Moscova este aici!
Totuși, de atunci, aceste țări au depus mari eforturi în vederea aplicării unor măsuri anticorupție care să le alinieze standardelor UE, iar…