31 C
București
miercuri, 6 iulie 2022

Totul pentru escaladare

Publicat pe



Șeful Statului Major Interarme al Armatei SUA, generalul Mike Milley, a declarat în fața Congresului că SUA ar trebui să înființeze baze militare permanente în Europa de Est. Generalul Milley a declarat, în fața Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților, că România, țările baltice și Polonia ”doresc foarte mult” să găzduiască baze americane. Și nu oricum – generalul american arată că aceste țări „vor construi bazele și vor plăti pentru ele”, după cum scrie The Washington Post.

”Sfatul meu este să înființăm baze permanente, însă să nu avem trupe staționate permanent”, a mai spus generalul Milley, care s-a prezentat în Congres alături de secretarul Apărării, Lloyd Austin. ”Putem avea efectul permanenței prin forțe rotaționale”, a spus Milley.

Șeful Statului Major al Armatei SUA a mai vorbit în Congres despre livrările de arme pentru Ucraina. ”Am considerat că ele vor reduce avantajul unei forțe cu mult superioare în termeni de efective și capabilități, folosind anumite tehnologii și anumite sisteme de arme: Javelin și Stinger s-au dovedit foarte eficiente în luptă”. Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a spus în Congres că SUA au oferit Ucrainei un ajutor de un miliard de dolari, chiar înainte de invazia rusă.

Același Milley a mai spus că acțiunile Rusiei sunt ”cea mai mare amenințare la adresa păcii și securității în Europa pe care am văzut-o în 40 de ani de activitate”. Generalul american a zugrăvit apoi o realitate de care strategi precum Henry Kissinger sau Zbigniew Brzezinski le-au spus mereu liderilor americani să se ferească – probabilitatea mare a războiului pe două fronturi. ”Acum înfruntăm două puteri globale, China și Rusia, fiecare având capabilități militare semnificative”.

Marți, în aceeași zi în care generalii Milley și Austin au vorbit în Congres, presa americană arăta că Ucraina primește tancuri de producție sovietică T-72M din Cehia, iar publicația Politico scrie că transferul tancurilor din Cehia în Ucraina se face, cel mai probabil, cu asistență din partea administrației SUA. The Wall Street Journal continuă: ”O evoluție poate și mai importantă este că Cehia și Slovacia, care are graniță cu Ucraina, iau în calcul deschiderea instalațiilor lor militaro-industriale pentru a repara echipamentul militar ucrainean”, având în vedere că loviturile ruse în Ucraina au vizat inclusiv industria de apărare a țării.

Tot cotidianul financiar american vine cu o informație interesantă despre tancurile pe care Cehia le oferă Ucrainei. „Aceste livrări au fost finanțate de guvernul ceh și de donatori privați cehi, care au oferit bani în campania de colectare de fonduri a guvernului pentru a înarma Ucraina”.

Acestea sunt știrile din Ucraina, Europa Centrală și Europa de Est. Nu sunt despre evoluția discuțiilor ruso-ucrainene pentru pace, despre o implicarea fundamentala a SUA în aceste negocieri (câtă vremne Moscova va căuta un acord în primul rând cu Washingtonul, nu cu regimul din Ucraina). Informațiile din această parte a lumii sunt despre escaladarea conflictului și despre un război mai lung decât lumea se aștepta și cu consecințe economice mai grave. Rusia distruge în continuare Ucraina, iar Vestul, fără a se mai ascunde, așa cum a făcut-o în Afganistan, în anii 1980, livrează armament tot mai puternic în Ucraina.

Ucraina a cerut nici mai mult nici mai puțin decât excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate ONU, acolo unde este membru permanent, alături de SUA, de Franța, Marea Britanie și China. Statele Unite s-au opus acestei inițiative a Kievului, însă asta nu înseamnă deloc că ONU și Consiliul de Securitate mai pot funcționa într-o lume atât de polarizată, iar asta s-a întâmplat și cu Liga Națiunilor.

Pe plan economic, efectele războiului din Ucraina, ale sancțiunilor vestice și ale presiunilor ruse privind plata importurilor vestice de hidrocarburi în ruble sau privind încetarea exporturilor de alimente, se traduc în creșterea prețurilor energiei, alimentelor. În Germania, Asociația Germană de Retail anunță un nou val de scumpiri, arătând că lanțul de magazine Aldi va scumpi unele produse cu până la 50%. Asta în condițiile în care, în luna februarie, din cauza inflației, costul vieții de zi cu zi în Germania a devenit cel mai mare de la momentul reunificării.

Din punct de vedere militar, cel mai bine pune punctul pe „i” Serghei Karaganov, fost consilier al președinților Boris Elțîn și Vladimir Putin. ”Nu știu cum se va încheia acest război, însă cred că va presupune împărțirea Ucrainei, într-un fel sau altul. S-ar putea ca, până la urmă, să mai rămână ceva care să se numească Ucraina. Însă Rusia nu-și permite să „piardă”, deci ne trebuie un fel de victorie. Dacă apare senzația că pierdem, atunci va urma o escaladare. Este un război între Vest și restul…, pentru o nouă ordine mondială. Miza este mare pentru elitele ruse, este un război existențial.

Există și posibilitatea unei confruntări directe. Nu știm ce rezultat ar avea. Poate că se vor implica polonezii, pentru că ei au vrut întotdeauna. Ca istoric, știu că Articolul 5 al Tratatului NATO nu are valoare. Acest articol nu obligă în mod absolut nicio țară membră să lupte alături de o altă țară membră, însă nimeni nu poate ști dacă nu cumva se va ajunge la o asemenea escaladare. Se poate ca Articolul 5 să funcționeze și țările să lupte împreună. Însă împotriva unei puteri nucleare precum Rusia… se va întâmpla asta oare?”, a spus Karaganov.

Chiar dacă China nu este implicată acum într-un conflict fierbinte prin interpuși cu Vestul, Beijingul are parte de o retorică neobișnuit de dură venită din partea Comisiei Europene. Șeful diplomației UE, spaniolul Josep Borrell, a caracterizat în termeni foarte acizi summitul UE-China ce a avut loc la finalul săptămânii trecute. ”Nu a fost tocmai un dialog, poate un dialog al surzilor, nu am putut vorbi despre Ucraina și nu am fost de acord asupra niciunui lucru. China a dorit să vorbească despre lucruri pozitive. Noi am arătat că Europa nu vrea să compartimenteze lucrurile, că pentru noi Ucraina este momentul definitoriu – dacă trăim într-o lume guvernata de reguli sau de forță”.

”Condamnăm agresiunea rusă împotriva Ucrainei și susținem suveranitatea acestei țări nu pentru că urmăm orbește Statele Unite, așa cum sugerează uneori China, ci pentru că este poziția noastră…”, a spus Borrell.

Dacă este să ne uităm însă la informațiile publicate de The Wall Street Journal pe 1 aprilie, puterile europene nu au avut deloc aceasta atitudine dură afișată până și de Josep Borrell. Germania a propus Kievului un acord prin care să evite războiul, dar a fost refuzat. WSJ scrie ca Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a încercat să medieze un acord între Ucraina si Rusia până cu câteva zile înainte de invazia rusă. ”Pe 19 februarie, Scholz a propus Kievului să renunțe la aderarea la NATO, să-și declare neutralitatea, totul în cadrul unui acord de securitate european mai amplu, între Vest și Rusia. Pactul urma să fie semnat de Joe Biden și Vladimir Putin și ar fi prevăzut garanții de securitate pentru Ucraina.

Președintele Zelenski a spus că nu poate avea încredere că Putin va respecta acest acord și că ucrainenii vor să fie în NATO. Răspunsul său i-a îngrijorat pe oficialii germani, conștienți că șansele de a se ajunge la pace scădeau. Consilierii lui Scholz credeau că Putin va menține presiunea militară la granițele Ucrainei, pentru a sufoca economia, iar apoi va ocupa țara”, scrie The Wall Street Journal.





Sursa: www.cotidianul.ro

Mai multe stiri

Ultimele Stiri