0.9 C
București
marți, 31 ianuarie 2023

Tradiții și legende de Sfântul Dumitru. „Vedeta” sărbătorii, Focul lui Sumedru

Publicat pe


Calendarul creștin-ortodox îl celebrează pe 26
octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir, de care sunt
legate o serie de tradiții, legende și credințe populare.

Ritualul Focului lui Sumedru. FOTO Facebook Raluca Busuioc

Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir și
făcătorul de minuni este mucenicul născut în cetatea Solun (Tesalonic),
întemnițat și împuns cu sulițele pentru mărturisirea lui Hristos. E mare
praznic în Biserica Ortodoxă, dar și prilej, în lumea satului românesc, de
reîntoarcere la obiceiuri și tradiții, începute din seara premergătoare
sărbătorii, cu Focul lui Sumedru.

Se face Focul lui Sumedru, peste care sar
copiii, ca să fie sănătoși tot anul, sau tinerii; cei care reușesc să sară se
vor căsători în decursul anului. Femeile împart nuci, mere, struguri, prune
uscate, uneori chiar vin. Când focul e aproape stins, fiecare participant ia
câte un tăciune, care este aruncat mai apoi în livadă, pentru ca pomii să
rodească și în anul ce vine, iar în unele regiuni Focul lui Sumedru e făcut
chiar în livezi, după cum arăta etnologul Tudor Pamfile
”, explică, pentru
„Adevărul”, cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

În zeci de localități din județele Argeș,
Dâmbovița, Brașov, Bacău și nu numai, în noaptea de 25 spre 26 octombrie s-au aprins
astfel de focuri ritualice pentru alungarea spiritelor rele și pentru belșug în
viitorul an agricol.

 Focul lui Sumedru. FOTO Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara

Focul lui Sumedru. FOTO Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara

Sâmedru și Sângiorz (Sfântul Gheorghe) sunt
considerați, în calendarul popular românesc, sfinții la care se raportează
împărțirea anului în două.

Este și ziua în care ciobanii află cum va fi
iarna. „Aceștia își așază cojocul în mijlocul oilor și așteaptă să vadă ce oaie
se va așeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă
se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră. (…) Dacă dimineața se va trezi
întâi o oaie albă și va pleca înspre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o
oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară. (…) Dacă de Sfântul
Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va
fi lungă și frumoasă
”, se arată în „Calendarul datinilor, tradiții și obiceiuri
populare româneşti“ publicat de Agenția Națională a Zonei Montane.

Povestitorul și folcloristul Petre Ispirescu
arăta că la Sfântul Dumitru intră căldura în pământ și Gerilă începe a-și arăta
colții.

Se împart și gogoși. FOTO Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara - 2017

Se împart și gogoși. FOTO Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara – 2017

Sfântul Dumitru, personaj de legendă

Folcloristul Tudor Pamfile a consemnat una
dintre legendele țesute în jurul Sfântului Dumitru despre care se spune că a
fost la început cioban, într-un miez de codru necălcat de picior de om. „Într-o
noapte, visează Sf. Dumitru că pe lume, în afară de dânsul, mai sunt și alți
oameni. Deci, dornic să știe cum stă treaba, pleacă în lume (…), iar după
mult mers ajunge într-un sat, într-o zi de duminică. În sat, vede el o mulțime
de oameni intrând într-o casă, de unde nu mai ieșeau (…), biserica
”, arată
legenda.

Aici, într-o strană, îl vede pe Diavol stând
și însemnând pe toți cei ce râdeau și vorbeau în biserică, înciudat că nu-i
găsește și ciobanului pricina, ca să-l însemneze și pe dânsul. „Diavolul luă o
piele de bivol și începu să tragă cu dinții de dânsa. Și trase, și trase, până
când a făcut o mare necuviință. Nimeni nu vede și deci nimeni n-a auzit nimic,
dar ciobanul vedea, și-a auzit, și-a râs. Atunci Dracul l-a însemnat la condică
și pe dânsu
l”, arată legenda.

Ziua Soroacelor

La Sfântul Dumitru este și este ziua
soroacelor, în care ciobanii și nu doar ei fac tocmeli pentru diverse slujbe și
închirieri, încheiate la Sângiorz. Un argument în favoarea originii pastorale a
obiceiului este chiar durata de șase luni a înțelegerilor, care se suprapune cu
principalul sezon al crescătorilor de animale, văratul, cât și de cunoscuta
zicală: „La Sângiorz se încaieră câinii, la Sâmedru se bat stăpânii”; adică
primăvara, când se formează turmele, se încaieră câinii, pentru că încă nu se
cunosc; toamna, când se împart oile, se bat stăpânii, pentru că nu se respectă
contractele încheiate la Sângiorz, după cum explica, acum o jumătate de veac,
un alt renumit folclorist român, Ion Ghinoiu.

Sfântul Dumitru este considerat apărător de
rele și durere. „Cel ce va păzi cu sfințenie această sărbătoare îi vor fi
ferite vitele de stricăciunea lupilor sau oamenii vor fi feriți de boli sau
lovitur
i”, este una dintre credințele consemnate de Tudor Pamfile. În unele zone,
de exemplu, de Sf. Dumitru, nu se piaptănă, „că-i primejdios de lupi”, așa cum
consemna academicianul și etnograful Arthur Gorovei, iar folcloristul Ion
Pop-Reteganul arăta că în această zi oamenii tund coama cailor până la trei
ani, ca să aibă păr frumos. Sunt doar câteva dintre multele credințe legate de
această zi.

Usturoiul, dacă nu-l sameni până la Sf.
Dumitru, să nu-l mai sameni, că poți să ai vreo pagubă, cum consemna
Niculiță-Voronca. Ion Creangă arăta că Usturoiul nu se pune după Sâmedru, ca nu
cumva copiii să moară
”, explică Sorin Mazilescu.

Se mai spune că, la Sâmedru, morții se fac
muroni, vârcolaci, strigoi și ies pe pământ pentru a-i nepăciui pe cei vii,
credință consemnată de folcloristul Simeon Mangiuca.

Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir. FOTO Facebook Sorin Mazilescu

Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir. FOTO Facebook Sorin Mazilescu



Sursa: adevarul.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri