1 C
București
vineri, 2 decembrie 2022

„Vara lui Mioi”, două săptămâni cu vreme estivală, la mijlocul toamnei. Legenda cărăușului sărac și foarte harnic

Publicat pe


Pe
29 septembrie începe „Vara lui Mioi” sau „Năpustitul berbecilor”, când se
așteaptă o încălzire trecătoare a vremii până în 14 octombrie. Mioi este un
personaj de legendă, cărăuș sărac și foarte harnic, de care Dumnezeu s-a
îndurat dându-i câteva zile de vară la sfârșit de septembrie fiindcă nu apucase
să-și strângă recolta.

Păstorii așteapă o încălzire a vremii la sfârșitul lunii. FOTO Agenția Națională a Zonei Montane

Cunoscutul
folclorist și cercetător științific Ion Ghinoiu spunea că, întrucât atât la
Mioi, cât și la Vinerea Mare se obișnuia să se slobozească arieții (berbecii)
în turmele de oi, aceste zile se numeau și Nunta oilor sau Năpustitul
berbecilor.

„Raportându-se
la experiența de sute de ani, oamenii de la sate știau că, începând din 29
septembrie urmează o perioadă de 15 zile mai calde, pe care o mai numeau, pe
lângă Vara lui Mioi sau Năpustitul Berbecilor/ Areţilor, și Sân-Mihai sau Nunta
Oilor. Ciobanii lăsau liberi berbecii să intre în turmele de oi pentru
reproducere, un obicei care încă se mai practică
”, explică, pentru „Adevărul”,
cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

Potrivit
credințelor populare, dacă oile sar în ziua de Năpustitul berbecilor, atunci
vremea va fi urâtă și friguroasă până la sfârșitul toamnei.

Vara
lui Mioi urmează perioadei de trei zile (26-28 septembrie), când, potrivit
calendarului popular, s-au sărbătorit primii Filipi de Toamnă (Berbecari), cu
interdicțiile nescrise importante venite la pachet, interdicții ce vizează
muncile gospodărești.

„În această perioadă a Berbecarilor nu se coase, nu se
împunge în piele, gospodarii și gospodinele nu dau împrumut, nu se duc la
moară, nu mătură în casă, nu lucrează nimic, zicând, potrivit unor cunoscute
cercetări etnografice <> . De asemenea, nu se
lucrează, pentru a nu avea primejdii și pentru a nu adormi pe veșnicie. Vara
lui Mioi, o perioadă dedicată muncilor intense, e cu atât mai așteptată și mai
binevenită, cu cât ea vine după aceste zile cu interdicții”
, explică, pentru
„Adevărul”, Sorin Mazilescu.

Legenda
cărăușului sărac

Perioada
de 15 zile mai calde din toamnă a fost numită Vara lui Mioi după numele unui
personaj de legendă, un cărăuș sărac și foarte harnic, ce muncea pe brânci
întreaga vară. Potrivit legendei consemnate de cercetătorii etnografici Ion
Mușlea și Ovidiu Bîrlea, într-un an, pe cărăuș l-a prins sfârșitul lui
septembrie cu grâul rămas netreierat. Mioi s-a rugat la Dumnezeu să îi mai dea
câteva zile de vară ca să-și poată strânge recolta, iar Dumnezeu i-a ascultat
dorința.

Credințe
și obiceiuri din diferite zone 

Indiferent
de denumire, este o perioadă pe care gospodarii se bazează să termine muncile
prin curți și la câmp, acolo unde pregătesc – înainte de primul îngheț –
terenurile pentru viitorul an agricol, dar și o oportunitate pentru ciobani de
a mai lăsa oile să se înmulțească, pentru că, de fapt, din punct de vedere
calendaristic, așa numita „Nuntă a oilor” începe mult mai devreme, pe data de
15 iulie, atunci când se separă oile de berbeci. Tot din punct de vedere al
calendarului pastoral, „Slobozirea” începe la ”Filipii de toamnă”, însă fiecare
păstor întinde această perioadă cât crede de cuviință, până cel târziu la
Vinerea Mare dinaintea sărbătorii Sfintei Paraschiva, când se spune că are loc
„Îngropatul verii”.

Păstorii din Țara Zarandului pun sărbătoarea
berbecilor la loc de cinste în calendarul popular, iar în intervalul
împerecherii oilor, îndeletnicirile și obiceiurile sunt foarte clare, pentru
că, în afara mulsului și preparării brânzei, nu sunt premise alte activități,
altfel se spune că este „rău de lupi și primejdie de boli”.

În anumite cătune din Orăștie, în acest
interval e interdicție la țesut cu roșu și împletit la lână, pentru că, altfel,
e pericol să se îmbolnăvească berbecii.

Oile și caprele venite de la munte sunt
înapoiate proprietarilor

După
ce, pe parcursul întregii luni septembrie au avut loc activități pastorale
importante, precum  coborârea de la munte
și începerea campaniei de montă numită și „Răvășitului oilor”, vine sfârșitul
de „contract” pentru ciobani.

Răvășitul Oilor. FOTO Facebook Tania Ionescu

Răvășitul Oilor. FOTO Facebook Tania Ionescu

„În
sate, oile și caprele venite de la munte sunt date înapoi proprietarilor, cei
care primesc și brânza cuvenită pentru «închirierea» oilor sau
caprelor pe timp de vară. Tot acum se pregătesc adăposturile pentru stabulaţia
din timpul iernii. Și bovinele coboară de la munte în această perioadă, iar
până la Sf. Dumitru, dată la care ar trebui să înceteze pășunatul, în mod
tradițional, ele se hrănesc cu otava care crește pe fânețe după recoltarea
fânului. Se continuă strângerea şi depozitarea furajelor necesare pe perioada
stabulaţiei”, se arată in Calendarul fermierului montan, al Agenției Naționale
a zonei Montane.

În
multe zone ale țării, în această perioadă au loc adevărate sărbători la care
carnea fragedă sfârâie în proțap, mămăliga se pregătește la ceaun și oamenii se
înfruptă din bucatele tradiționale preparate de ciobani. Una dintre cele mai
cunoscute sărbători tradiționale de acest gen se ține în zona Rucăr-Bran, de
obicei în ultimul weekend din septembrie.

Preparate tradiționale  ciobănești. FOTO Facebook Hai la Brașov

Preparate tradiționale ciobănești. FOTO Facebook Hai la Brașov



Sursa: adevarul.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri