4.1 C
București
miercuri, 30 noiembrie 2022

Ziua 120 de război. Ucrainenii spun că rușii din Zaporojie nu mai vor să lupte. Forțele rusești au avansat 5 km spre Lisiceansk

Publicat pe


Decizie importantă la Bruxelles privind soarta Ucrainei. Cei 27 de lideri sunt așteptați să aprobe candidatura țării măcinate de război la Uniunea Europeană. Kievul a depus cererea oficială la câteva zile de la declanșarea invaziei ruse și procesul s-a derulat cu o viteză record. Dacă va primi undă verde, va fi un moment simbolic care va da speranță ucrainenilor. Între timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează că Rusia vrea să transforme orașele din regiunea Donbas „într-un nou Mariupol”, orașul-port asediat timp de luni întregi și transformat într-o ruină.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Controlul evaluat al teritoriului din jurul orașului estic Severodonetsk la 23 iunie. Sursă: Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW)

În Ucraina începe primul proces al unui soldat rus acuzat de viol

ACTUALIZARE 12.25 Ucraina va începe joi audierile preliminară în primul proces al unui soldat rus acuzat de violarea unei femei în timpul invaziei, iar în viitor vor fi demarate probabil zeci de astfel de procese, potrivit Reuters.

Suspectul, Mihail Romanov, în vârstă de 32 de ani, care nu se află în custodie ucraineană și va fi judecat în absență, este acuzat de uciderea unui civil în regiunea capitalei Kiev la data de 9 martie și apoi de violarea repetată a soției bărbatului, potrivit datelor din anchetă. 

soldați ruși Ucraina
Soldați ruși în Ucraina. Foto: Profimedia Images

Romanov este acuzat că a violat o femeie în vârstă de 33 de ani după ce el și un alt soldat rus l-au împușcat pe soțul ei, Oleksiy, în satul Bohdanivka, la nord-est de Kiev. 

Apoi cei doi soldați au plecat, iar ulterior s-au întors de două ori pentru a o viola pe femeie, se arată în dosarele tribunalului. Identitatea celui de-al doilea soldat nu a fost stabilită. 

Citește continuarea AICI

UNESCO: Peste 150 de situri culturale, parțial sau total distruse

ACTUALIZARE 11.38 Peste 150 de situri culturale au fost parţial sau total distruse în aproape patru luni de război în Ucraina, a anunţat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Ştiinţă, Educaţie şi Cultură (UNESCO), relatează AFP.

„Conform verificărilor efectuate de experţii săi, 152 de situri culturale au fost distruse parţial sau total din cauza luptelor, între care 70 de clădiri religioase, 30 de clădiri istorice, 18 centre culturale, 15 monumente, 12 muzee şi 7 biblioteci”, a precizat Unesco într-un comunicat.

Trei regiuni au concentrat trei sferturi din pagube după 24 februarie, data începerii invaziei ruse: Doneţk (45 de situri afectate), Harkov (40) şi Kiev (26), a precizat organizaţia ONU, transmite Agerpres.

„Aceste atacuri repetate asupra siturilor culturale ucrainene trebuie să înceteze”, a declarat Audrey Azoulay, directoarea generală a UNESCO. „Patrimonul cultural, sub toate formele sale, nu ar trebui în niciun fel vizat”, a mai spus ea.

La mijlocul lunii aprilie, Lazare Eloundou Assomo, directorul Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO, raportase deja aproximativ o sută de situri avariate sau distruse, inclusiv „monumente istorice, unele (datând) din secolele al XI-lea, al XII-lea şi altele din epoca sovietică”.

DPR Russia Ukraine Military Operation Mariupol Museum
O vedere generală a unui muzeu de istorie local distrus de bombardamente în orașul Mariupol, Republica Populară Donețk. Foto: Profimedia Images

„Au fost avariate, de asemenea, biserici, catedrale, cu obiecte liturgice unice, teatre, precum cel din Mariupol, biblioteci şi alte clădiri de arhive, monumente construite spre gloria istoriei Ucrainei”, a spus el, calificând aceste distrugeri drept „dramatice”.

Semnatarii Convenţiei de la Haga din 1954, Ucraina şi Rusia au obligaţia de a proteja patrimoniul cultural în caz de conflict armat, a reamintit Audrey Azoulay.

Cele şapte situri ucrainene din Patrimoniul Mondial UNESCO nu au fost avariate până în prezent, a precizat organizaţia ONU.

UE interzice accesul în instituțiile sale pentru persoanele care fac lobby în favoarea companiilor rusești

ACTUALIZARE 10.55 Trei instituţii ale Uniunii Europene au interzis accesul în sediile lor pentru lobby-iştii companiilor ruse la Bruxelles, ca o completare a sancţiunilor adoptate după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, au anunţat joi reprezentanţi ai acestor instituţii, informează AFP.

Parlamentul European a fost primul care a acţionat în acest sens.  „Începând de acum, reprezentanţii companiilor ruse nu vor mai fi autorizaţi să intre în clădirile Parlamentului European”, a anunţat la începutul lui iunie preşedinta sa, malteza Roberta Metsola.

„Nu trebuie să le lăsăm niciun spaţiu pentru a-şi difuza propaganda şi poveştile false şi toxice despre invazia asupra Ucrainei”, a mai adăugat atunci aceasta. 

Roberta Metsola President Of The European Parliament At The European Council Summit, Brussels, Belgium - 30 May 2022
Accesul lobbyștilor ruși în Parlamentul European a fost interzis la începutul acestei luni. Foto: Profimedia Images

O măsură asemănătoare a fost aplicată ulterior și de Consiliul (instanţa statelor membre) şi Comisia Europeană, care au „dat instrucţiunea de a nu mai primi persoanele ce reprezintă un interes rusesc”, au confirmat joi reprezentanţii acestor instituţii, cu puţin timp înainte de un summit european dedicat ajutorării Ucrainei şi în timpul căruia liderii europeni urmează să reînnoiască sancţiunile adoptate împotriva Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014.

Acordul pentru interzicerea de lobby-işti ruşi a fost dat în timpul unei reuniuni a ambasadorilor statelor membre, pe 15 iunie. Reprezentantul Comisiei Europene a confirmat că este pe aceeaşi linie, transmite Agerpres.

Punerea în aplicare a acestei decizii „este în curs”, au precizat instituţiile. Ea îi vizează pe toţi reprezentanţii de interese ruse înscrişi în registrul de transparenţă al UE pentru a avea acces la sediile instituţiilor, în scopul de a se întâlni cu comisari europeni, cu colaboratori ai acestora şi cu parlamentari europeni.

Surse Reuters: Germania intră în faza a doua a planului de urgență pentru gaze naturale

ACTUALIZARE 10.20 Germania va intra astăzi în faza a doua a planului de urgență pentru gaze naturale, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată discuțiilor.

Etapa a doua din cele 3 ale planului, cea de alarmă, a fost planificată pentru momentul în care guvernul consideră că există risc ridicat de probleme pe termen lung în aprovizionare cu gaze. Teoretic, aceasta permite companiilor de utilități să transfere prețurile ridicate către clienți și, prin urmare, să contribuie la reducerea cererii.

Dar surse familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Reuters că autoritatea germană de reglementare a rețelei de gaze naturale nu va declanșa încă acea clauză.

Ministerul Economiei a refuzat să comenteze subiectul și a anunțat o conferință de presă.

Hackerii ruşi au atacat computere guvernamentale din peste 40 de țări aliate ale Ucrainei (Microsoft)

ACTUALIZARE 09.46 Hackerii ruşi au iniţiat atacuri cibernetice la scară largă asupra aliaţilor occidentali ai Ucrainei, a anunţat Microsoft. O parte din aceste atacuri s-a soldat cu furt de date.

Hackerii au vizat în special computere guvernamentale din state membre NATO, a avertizat compania de software miercuri seara, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Ținta principală a atacului au fost Statele Unite, însă experţii Microsoft au detectat atacuri cibernetice asupra a circa 128 de organizaţii din 42 de ţări.

Hackerii ruşi au reuşit să pătrundă în 29% din reţelele pe care au încercat să le atace, a spus compania, adăugând că au fost furate date în urma a cel puţin un sfert dintre aceste atacuri.

Ministerul britanic al Apărării: Forțele rusești au avansat 5 km spre Lisiceansk 

ACTUALIZARE 09.33 În analiza frontului de joi dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că este foarte probabil ca forțele rusești să fi avansat, cu peste 5 km, din 19 iunie și până acum, spre intrările sudice ale orașului Lisiceansk. Unele unități ucrainene s-au retras, probabil pentru a evita să fie încercuite, mai spun britanicii.

Totodată, Londra observă că performanța îmbunătățită a Rusiei în acest sector este probabil rezultatul consolidării recente a unităților și al concentrării puternice a focului. 

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Forțele rusești supun „buzunarul” Lisiceansk-Severodonețk unei presiuni din ce în ce mai mari cu această avansare treptată în jurul zonelor construite. 

Cu toate acestea, eforturile Moscovei de a realiza o încercuire mai profundă pentru a cuceri vestul regiunii Donețk rămân în impas, concluzionează Ministerul britanic al Apărării.

Două mari terminale pentru stocarea cerealelor au fost lovite de bombardamentele armatei ruse în portul Nikolaev

ACTUALIZARE 09.25 Două mari terminale pentru stocare de cereale au fost lovite miercuri de bombardamente ruse în oraşul portuar Nikolaev din Ucraina, au anunţat operatorii terminalelor, casele de comerţ Bunge şi Viterra.

Terminalul portuar Evri, proprietate a Viterra şi dedicat uleiurilor vegetale, a fost avariat de un atac cu rachete, care de asemenea a rănit uşor o persoană, a anunţat un purtător de cuvânt al grupului, precizând că două silozuri au fost cuprinse de flăcări şi un al treilea a fost avariat.

Acest terminal, achiziţionat în 2020 de Glencore, compania-mamă a Viterra, are o capacitate de stocare de 160.000 de tone, relatează DPA, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte Bunge, instalaţiile sale au fost lovite în timpul celor mai recente atacuri ruse în regiune, a declarat o purtătoare de cuvânt, precizând că loviturile asupra terminalului nu s-au soldat cu răniţi şi că anvergura exactă a pagubelor nu este deocamdată cunoscută.

ISW: Separatiștii din Lugansk creează scurgeri de gaze pentru a-i scoate din case pe cei care se ascund de mobilizare

ACTUALIZARE 09.20 În analiza de miercuri noapte spre joi dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că sistemele de apărare aeriană rusești întărite în estul Ucrainei limitează din ce în ce mai mult eficiența dronelor ucrainene, subminând o capacitate ucraineană cheie în război.

Principalele concluzii ale evaluării zilnice a ISW:

  • Forțele rusești au continuat să obțină câștiguri la sud de Lisichansk și vor ajunge probabil în oraș în zilele următoare, deși este puțin probabil ca acestea să captureze rapid zona Severodonetsk-Lisichansk. 
  • Trupele Moscovei au continuat operațiunile ofensive spre Sloviansk și au făcut progrese minore. 
  • Forțele rusești și-au intensificat eforturile de a bloca liniile de comunicații ucrainene de-a lungul autostrăzii T1302 Bakhmut-Lisichansk, pentru a sprijini operațiunile rusești spre Lisichansk. 
  • Forțele rusești s-au concentrat asupra operațiunilor defensive de-a lungul axei sudice și este posibil să fi înregistrat câștiguri marginale în cadrul regiunii Nikolaev. 
  • Autoritățile ruse continuă să ia măsuri pentru a facilita integrarea economică a zonelor ocupate.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Serviciul de Securitate al Ucrainei, citat de ISW, a afirmat că autoritățile ruse din Lugansk creează scurgeri de gaz în blocuri pentru a forța bărbații care se ascund de mobilizare să iasă din apartamente. 

În plus, Direcția principală de informații a Ucrainei a raportat că soldații ruși din orașul Tokmak aflat în regiunea Zaporojie și ocupat de ruși apelează la medicii ucraineni locali pentru a le elibera certificate care să susțină incapacitatea medicală de a continua serviciul militar.

Citește continuarea AICI

Forțele ruse au capturat două localități de lângă localitățile Lisiciansk şi Severodoneţk 

ACTUALIZARE 09.00 Forţele militare ruse au capturat localităţile Loskutivka şi Rai-Oleksandrivka situate mai la sud de oraşele ucrainene Lisiciansk şi Severodoneţk, asupra cărora este concentrată în prezent ofensiva rusă în regiunea Lugansk, a anunţat joi guvernatorul regiunii, Serghei Haidai, informează Reuters.

Forţele ucrainene continuă să apere Severodoneţk şi localităţile limitrofe Zolote şi Vovchoyrovka, a adăugat Haidai.

Aflat sub un potop de foc al artileriei ruse, oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei trăieşte un ”infern”, potrivit autorităţilor ucrainene, care admit avansul trupelor ruse ce încearcă să preia sub control întreaga regiune ucraineană Lugansk, punctul central al luptelor între trupele ucrainene şi cele ruse în ultimele săptămâni, transmite Agerpres.

Secrete de contrabandă: Cum poate Rusia să evite sancțiunile europene (Politico)

ACTUALIZARE 08.32 Europa a folosit un arsenal de sancțiuni fără precedent împotriva Moscovei în încercarea de a slăbi economia Rusiei și de a-l forța pe Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina, iar pe măsură ce embargourile își fac simțite efectele, Moscova va râvni tot mai mult după bunurile la care nu mai are acces și care sunt esențiale pentru armată și economie, scrie Politico.

Kremlinul va încerca, de asemenea, să își refacă rezervele de bani afectate de război cu veniturile încasate în urma vânzărilor de produse sancționate, de la cărbune și petrol la caviar. Asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, Moscova va încerca să încalce interdicțiile impuse prin sancțiuni internaționale.

„În țara mea, credem că totul ar trebui să fie securizat așa încât să nu există nicio posibilitate de a face contrabandă”, a spus un diplomat de top din UE. „Dar suntem realiști și știm că atunci când sunt sancțiuni sunt și persoane care vor să le evite. Este imposibil să rezolvăm absolut tot.”

Vladimir-Putin Rusia
Lista de țări la care Rusia ar putea apela pentru a obține bunurile interzise prin sancțiuni este una destul de variată, ceea ce îi va permite lui Putin să găsească potențiali parteneri chiar în miezul lumii occidentale. Foto: Profimedia Images

Citește continuarea AICI

CNN: Putin folosește summitul BRICS pentru a arăta că nu e singur pe scena internațională, dar complică planurile Chinei și Indiei

ACTUALIZARE 08.15 Atunci când președintele rus Vladimir Putin va intra online la summitul BRICS găzduit de Beijing joi, va fi prima dată când participă la un forum cu lideri ai marilor economii de la începutul invaziei din Ucraina începută în februarie, scrie CNN.

Pentru Putin, aceasta ar putea oferi o imagine de care are nevoie: fața sa proiectată pe ecran alături de alți lideri ai căror țări compun acest grup: Xi Jinping, președintele Chinei, premierul Narendra Modi al Indiei, președintele brazilian Jair Bolsonaro și președintele sud-african Cyril Ramaphosa este un semnal că Rusia, deși lovită de sancțiuni și proteste pentru invazia pornită, nu este singură.

Este un mesaj care s-ar putea transmite mai clar în contextul în care China și Rusia, cu săptămâni de zile înainte de invazie, au declarat că propria relație „nu are limite” și în contextul în care liderii BRICS au evitat condamnarea directă a Rusiei, chiar în timp ce aveau diferite niveluri de interes în a nu fi văzuți că susțin acțiunile Federației și astfel să strice relațiile cu partenerii vestici.

Brazil BRICS Summit
Președintele sud-african Cyril Ramaphosa, Xi Jinping, președintele Chinei, premierul Narendra Modi al Indiei, președintele Rusiei, Vladimir Putin și președintele brazilian Jair Bolsonaro. Foto: Profimedia Images

Sub aparențe, invazia lui Putin probabil va complica mai mult situația în BRICS, un grup mai vechi de 10 ani al unor mari economii, care deja suferă de lipsa de încredere dintre membrii și de ideologii care nu se potrivesc.

Însă decizia grupului de a merge mai departe cu cel de-al 14-lea summit anual nu reflectă viziunea pe care o are fiecare stat BRICS privind ordinea mondială și, prin extensie, despre situația din Ucraina, care se îndepărtează de cea vestică, spun experții.

„Vorbim despre unele dintre cele mai mari economii ai căror lideri sunt dispuși să fie văzuți cu Putin, chiar dacă este vorba doar de o platformă virtuală”, a spus Sushant Singh, un membru senior de la Centrul pentru Cercetare Politică (CCP) din New Delhi.

Citește continuarea AICI

Zelenski: Rusia vrea să transforme orașele din Donbas într-un nou Mariupol

ACTUALIZARE 08.00 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune crede că forțele ruse încearcă să distrugă orașele din regiunea Donbas în același mod în care au transformat orașul-port Mariupol într-o ruină.

În Donbas sunt lansate lovituri masive aeriene și de artilerie. Scopul ocupanților în această direcție rămâne același – vor să distrugă întregul Donbas pas cu pas. Lîsîceansk, Sloviansk, Kramatorsk – vor să transforme fiecare oraș într-un nou Mariupol. Să le distrugă complet”, a spus Zelenski.
El a cerut, de asemenea, mai mult armament greu de la țările occidentale.
„Cerem în mod repetat accelerarea livrărilor de arme către Ucraina. Este nevoie de egalitate pe câmpul de luptă pentru a opri această armată diabolică și a o împinge dincolo de granițele Ucrainei”, a spus el.

Candidatura Ucrainei și Moldovei la UE, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles

ACTUALIZARE 07.55 Consiliul European se reuneşte astăzi și mâine la Bruxelles, pentru a discuta situaţia din Ucraina și cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, iar Georgia şi Republica Moldova au depus cererile la 3 martie 2022. Comisia Europeană a emis avizul cu privire la cererile depuse de aceste ţări – recomandă acordarea statutului de țară candidată pentru Ucraina și Republica Moldova, dar nu și pentru Georgia.

La summit-ul de la Bruxelles participă și președintele Klaus Iohannis.

Liderii G7 vor veni cu propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei

ACTUALIZARE 07.50 Summitul G7, care va avea loc la sfârşitul săptămânii în Germania, va elabora un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi a arăta sprijinul nostru colectiv pentru Ucraina, a spus un înalt oficial de la Casa Albă, citat de AFP.

El nu a dat însă detalii cu privire la aceste măsuri, după ce Occidentul a multiplicat deja anunţurile de sancţiuni împotriva regimului lui Vladimir Putin.

Oficialul a spus, de asemenea, că subiectul energiei, al cărei cost explodează în lume, se va afla în centrul discuţiilor dintre liderii Statelor Unite, Germaniei, Franţei, Canadei, Italiei, Japoniei şi Regatului la acest summit, relatează Agerpres.

Editor : M.D.B. | M.B.



Sursa: www.digi24.ro

- Reclama -

Mai multe stiri

Ultimele Stiri